Despre CRIRedac–ua noastr’’/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi ķ¾ mediu

Economic

Sport

Na–uonalit®łi din China

Turism 頽 China

Buc»Ģä¤ia chinez’’/A>
Prima pagin’’/A> | Cultur’’/FONT> | Buc»Ģä¤iaŽŖiinĮ | SportTurismEconomicMediuNa–uonalit®łi | Social | Muzic’’/A>
v Eforturi 頽 conservarea relicvelor istorice din Tibet 2009-02-23
Dragi prieteni, la microfon Lin Ting. Bun gäzit la o nou’’edi–ue a rubricii noastre consacrate minorit®łilor na–uonale. Ast銁i v’’vom vorbi despre eforturile depuse 頽 conservarea obiectivelor de interes cultural ķ¾ istoric din Tibet...
mai mult>>

v Etnia jing
v Etnia hezhe
v Etnia oroqen
v Etnia menba
v Etnia t»Ģar’’/a>
v Etnia dulong
mai mult>>
v Delicatese la minoritatea coreean’’/a>
v 

Datini ķ¾ obiceiuri la achang

v Tradi–uile ķ¾ obiceiurile minorit®łii Naxi
v Totemul la etnia Yi
v Datini ķ¾ obiceiuri ale etniei jingpo
v Datini ķ¾ obiceiuri ale etniei buyi
v Datini ķ¾ obiceiuri ale etniei tong
mai mult>>
v Festivalul Munao la jingpo
Dragi prieteni, la microfon Lin. ē® oraķĄl Kunming, reźædin–m provinciei Yunnan, din sud-vestul Chinei, exist’’un sat al minorit®łilor etnice. Aici po–u contempla nu numai arhitecturile specifice a peste 20 de minorit®łi na–uonale din aceast’’provincie...
v T鈘gul C¶rtecelor la popula–ua etniei zhuang
T鈘gul C¶rtecelor, care este o manifestare tradi–uonal’’din Regiunea Autonom’’Guanxi-zhuang din sud-vestul Chinei. ē® cadrul sä¤b»Ģorii, pe l¶rg’’c¶rtatul 頽 stil antifonic, se mai organizeaz’’ķ¾ multe alte manifestä¤i festive ...
v Sä¤b»Ģori la etnia Yao
Etnia Yao are multe sä¤b»Ģori, mari sau mici. Printre sä¤b»Ģorile mari se num䤒’Sä¤b»Ģoarea Panwang care se petrece o dat’’la trei sau cinci ani ķ¾ cade pe data de 16 octombrie dup’’calendarul agricol...
v Sä¤b»Ģorile din cadrul minorit®łii miao
Membrii etniei miao ce trąæesc la poalele muntelui Leifeng päztreaz’’ķ¾ acum modul de numä¤are a anilor din dinastia Zhou (secolul 11 i.e.n ’’771 ie.n), potrivit cä¤uia anul 頽cepe cu luna octombrie dup’’calendarul agricol chinezesc...
v S鉨»Ģorile la minoritatea miao
’’ Martie" este o sä¤b»Ģoare tradi–uonal’’a etniei miao. Mai multe minorit®łi na–uonale din –mra noastr’’celebreaz’’aceast’’sä¤b»Ģoare, precum etniile li ķ¾ zhuang. Dar ritualurile difer’’pu–un de la una la alta...
mai mult>>
v Kazahii nu las’’niciodat’’capul neacoperit
Cei mai mul–u kazahi locuiesc 頽 nordul Regiunii Autonome Xinjiang. Portul lor, mai ales portul bä¤ba–ulor este realizat 頽 majoritate de piei de oi, cai ķ¾ c鉳ile...
v Vestimenta–ua etniei miao
Istoria culturii acetei etnii se päztreaz’’頽 literatura oral’’ķ¾ arta desenelor de broderie pentru vestimenta–ue. Diferit’’de alte minorit®łi care nu au avut 頽 trecut scriere proprie, etnia miao a conservat tradi–ua istoric’’nu numai 頽 literatura oral’’ ci ķ¾ 頽 desene ķ¾ picturi, mai ales 頽 desenele de broderii...
v Vestimenta–ua la wa
Vestimenta–ua popula–uei wa difer’’pu–un de la o localitate la alta. Ei ador’’culorile negru ķ¾ roķĄ. Hainele lor sunt 頽 majoritate pe fond de culoare neagr’’ 頼podobite cu roķĄ, päztr¶rd caracteristicile unei popula–ui strä­echi din zona muntoas’’..
v Portul la na–uonalitatea mongol’’/a>
Na–uonalitatea mongol’’se num䤒’printre minorit®łile cu popula–ue numeroas’’din –mra noastr’’ av¶rd de peste 4,8 milioane de suflete ķ¾ trąæeĮMe 頽 Regiunea Autonom’’Mongolia Interioar’’din nordul Chinei...
v Portul minorit®łii Qiang
Portul minorit®łii Qiang este foarte simplu. AtÜf bä¤ba–ui, cÜf ķ¾ femeile se 頼brac’’頽tr-un halat de bumbac, cu o vest’’de l¶r’’sau bumbac pe deasupra...
mai mult>>