Despre CRIRedac–ua noastr’’/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi ķ¾ mediu

Economic

Sport

Na–uonalit®łi din China

Turism 頽 China

Buc»Ģä¤ia chinez’’/A>
(GMT+08:00) 2005-03-17 12:30:29    
Marele Zid Chinezesc

cri-1

Marele Zid Chinezesc este unul din obiectivele cele mai grandioase ale civiliza–uei umane. Construc–ua sa a 頽ceput 頽 perioada Statelor Combatante, acum peste 2.000 de ani 頽 urm’’ Dup’’reunificarea Chinei de c»Ģre primul 頼pä¤at al dinastiei Qin (anii 221-206 頽aintea lui Christos), Shi Huangdi, toate por–uunile de zid au fost unite, form¶rd un zid cu o lungime de peste 5.000 de km. Ast銁i, Marele Zid Chinezesc, care źærpuieĮMe 頽 nordul Chinei, are extremitatea estic’’la Shanhaiguan ķ¾ cea vestic’’la Jiayuguan cu o lungime de circa 6.700 de km.

Construc–ua zidului a durat peste 2.000 de ani. Potrivit documentelor istorice, 頽cep¶rd din secolul 7 ’’Hr. ķ¾ p¶r’’頽 dinastia Ming (1368-1644 d.Hr.), peste 20 de state combatante ķ¾ dinastii feudale au participat la construirea zidului. Lungimea zidului ridicat 頽 timpul dinastiilor Qin, Han ķ¾ Ming a depŻhit de fiecare dat’’5000 de km. Dac’’unim zidurile construite 頽 diferite perioade, lungimea lor depŻheĮMe 50.000 de km. S’’ne 頽chipuim un zid cu o grosime de un metru ķ¾ o 頽ąĒ–ume de 5 metri, construit din pietre, cä¤鉳izi ķ¾ lut ķ¾ a cä¤ui lungime poate 頽conjura Terra.

Marele Zid de care vorbim ast銁i este zidul construit 頽 dinastia Ming (1368-1644 d.Hr.). Acesta a 頽ceput 頽 extremitatea vestic’’Jiayuguan ķ¾ s-a terminat pe malul fluviului Yalujiang, din provincia Liaoning, din nord-estul Įrii. Zidul str鉨ate partea de nord a municipiului Beijing ķ¾ 8 provincii sau regiuni autonome ķ¾ are o lungime de 7.300 de km.                                       

Ca structur’’de apä¤are, zidul a fost construit de-a lungul crestei muntoase. Zidul a fost construit din pietre mari ķ¾ bolovani. Zidul are o 頽ąĒ–ume de 10 metri. L®łimea p䤖ui superioare este de 4-5 metri. De-a lungul zidului sunt construite, la o anumit’’distanĮ, cÜfe o platform’’sau un turn. Platformele erau folosite pentru stocarea armelor ķ¾ cerealelor ķ¾ drept locuri de odihn’’pentru solda–u, iar 頽 cazul apropierii inamicilor, se aprindea focul, transmiĄnd repede vestea c»Ģre 頽treaga –mr’’

Ast銁i zidul ķ¾-a pierdut rolul de fortifica–ue militar’’ dar el are o deosebit’’valoare istoric’’ķ¾ turistic’’ Por–uunea Badaling, din nordul Beijingului, este foarte solid’’ķ¾ bine 頽tre–unut’’ De aici po–u admira aspectul impun»Ģor al Zidului Chinezesc. Badaling atrage zilnic mii ķ¾ mii de turiĮMi din –mr’’ķ¾ de peste hotare. Bine-n–qles, mai po–u admira Marele Zid ķ¾ la 頽 punctele de vizitare de la Jingshanling, Mutianyu, Smatai ķ¾ Gubeikou, la extremit®łile Shanhaiguan ķ¾ Jiayuguan.

Marele Zid 頽truchipeaz’’頽–qlepciunea str鉳oķ¾lor noĮMri ķ¾ este un simbol ķ¾ motiv de m¶rdrie pentru na–uunea chinez’’ ē® 1987, Marele Zid Chinezesc a fost 頽scris pe lista Patrimoniului Cultural Mondial.

Shen Qingcheng