Dup cum se 簍ie, ceaiul 頼preun cu cafeaua 篿 cacao sunt b鉼turile cele mai consumate din lume. Pe l鈔g rolul s鉼 prim, de a potoli setea, a bea ceai reprezint 篿 un mijloc de comunicare 頽tre colegi, rude sau prieteni. Ceaiul poate fi clasificat 頽 ceai ro簎, (cunoscut 頽 Europa drept ceai negru), ceai de iasomie, ceai verde 篿 ceai medicinal.
Conform medicinii tradionale chineze, ceaiul ajut la calmare, la limpezirea ochilor, eliminarea senzaei de cald a organismului uman 篿 a arsurilor gastrice, de stimulare a funcilor pl鉳鈔ilor 篿 ale stomacului. Ceaiul poate ajuta 篿 la sc鉪erea colesterolului 篿 a hipertensiunii arteriale 篿 la digestie. 蝞 esen, ceaiul are funca de consolidare a s鉵鉻涇ii 篿 de prevenire a bolilor. Elementele principale connute 頽 ceai sunt cofein aminoacizi, elemente minerale, ca sulf, potasiu, calciu. El este 篿 o surs bogat de vitamine B 篿 C.
Ceaiul - b鉼tur s鉵鉻oas - este acceptat de tot mai mul oameni. Se poate bea ceai 頽 tot timpul anului, 頽s nu se bea pe stomacul gol. Este indicat s se serveasc dup mas sau 頽tre mese. Pentru cei care sufer de insomnie, este mai bine s nu bea ceai 頽ainte de a dormi.
China este patria ceaiului, av鈔d o istorie de 4-5 mii de ani 頽 cultivarea acestei plante. 蝞 2003, suprafa plantat cu arbu簍i de ceai s-a extins la 1.200.000 de hectare, care a produs peste 700.000 de tone de ceai. 蝞 acela篿 an, China a exportat 260.000 de tone de ceai, situ鈔du-se pe locul 2 頽 lume.
Ce簍ile, ceainicele, paharele frumoase din porlan sau ceramic tehnica 篿 m鉯estria special de prepararea a ceaiului de diferite culori 頽truchipeaz 頽tr-o oarecare m鉺ur cultura tradional din China.
Ceaiul 凮chiul dragonului" cultivat 頽 ora簎l Hangzhou, provincia Zhejiang, ceaiul Wulong 篿 Puer obnute din frunzele arbu簍ilor b鉻r鈔i crescu 頽 muni 頽al din provincia Yunnan, Ceaiul Yunwu cules 頽 muni Lushan, provincia Jiangxi, 篿 ceaiul Maofeng cultivat la mare altitudine 頽 muni Huangshan, 頽 provincia Anhui, sunt c鈚eva din soiurile de ceai de calitate din ra noastr
Se prepar din frunzele culese de la arbu簍ii de ceai. Ace簍ia ajung la o 頽鉲me de 1-1,5 metru. Dup cules, frunzele de ceai se prelucreaz 頽 cazane electrice, la c鉲dur pentru a se usca. Pe parcursul acestui proces nu se adaug nici un alt ingredient. Ceaiul trebuie consumat proasp鉻, respectiv cules 篿 prelucrat 頽 acela篿 an.
Ceaiul se op鉹e簍e nu cu ap fiart la 100 de grade, ci de preferin cu ap fiart 篿 pun r鉩it la o temperatur de 80-85 de grade Celsius. Astfel se p鉺treaz vitamina C din frunzele de ceai. Ceaiul se poate op鉹i de dou trei ori sau chiar de mai multe ori, p鈔 c鈔d 詈i pierde gustul 篿 mirosul.
Procesul de degustare este asem鉵鉻or cu cel al vinului: mirosire-privire-gustare.
Ceaiul se p鉺treaz 頽 cutii ermetice, respectiv cu capac din metal sau din lemn, de obicei de bambus. Astfel, culoarea 篿 gustul se pot p鉺tra pe o perioad mai lung f鉹 a se altera. Ceaiul de calitate este foarte sensibil la lumin 篿 temperatur Deci, ceaiul se p鉺treaz mai bine la temperatur mai sc銁ut cel mai bine 頽tre 0 篿 5 grade Celsius. Ceaiul nu trebuie p鉺trat 頼preun cu alimente sau obiecte mirositoare, pentru a c鉷鉻a alt miros.
Menon鉳 c pe l鈔g b鉼t, ceaiul poate fi folosit 篿 pentru prepararea unor alimente 篿 m鈔c鉹uri 篿 la fabricarea produselor cosmetice.
- Luo Dongquan
|