Despre CRIRedaca noastr/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi 篿 mediu

Economic

Sport

Naonalit涇i din China

Turism 頽 China

Buc鉻鉹ia chinez/A>
(GMT+08:00) 2005-04-18 18:37:12    
S鉨鉻orile la minoritatea miao

cri-1

Martie" este o s鉹b鉻oare tradionala etniei miao. Mai multe minorit涇i naonale din ra noastrcelebreazaceasts鉹b鉻oare, precum etniile li 篿 zhuang. Dar ritualurile diferpun de la una la alta. La populaa miao aceasts鉹b鉻oare se mai nume簍e Ziua de 蝞tregirii. 蝞 aceastzi toatfamilia trebuie sse adune pentru cin La aceastmasse serve簍e mai 頽t鈏 m鈔carea - orezul - 篿 apoi b鉼tura. 猧 nu orez oarecare, ci orez 頽 5 culori. Se spune c頽 timpurile vechi, pentru 頽fruntarea calamit涇ilor naturale, cinci neamuri mari ale etniei miao s-au 頽fr涇it 篿 au promis prin jur鉳鈔t cse vor uni ca 頽tr-o familie oriunde se vor afla 頽 viitor. Cele 5 culori - ro簎, galben, albastru, negru 篿 alb reprezintpe cei 5 fra. Consumul orezului 頽 5 culori reprezintafecunea fr涇easca str鉳o篿lor etniei miao 篿 lul comun al acesteia.

Preg鉻irile pentru aceasts鉹b鉻oare sunt mult mai intense dec鈚 cele pentru S鉹b鉻oarea Prim鉽erii. B鉹bai trebuie sse ducla pescuit 篿 la v鈔at, iar femeile, la culesul de verdea. Se obn sucuri din plantele culese 篿 din ardei 篿 frunzele unor copaci. Apoi se armonizeaz頽 cinci culori. Pe urmorezul v鈙cos se pune 頽 acele sucuri de diferite culori pentru a c鉷鉻a nuanle dorite. Orezul 頽muiat astfel se prepar頽 mod separat 篿 se pune 頽 acela篿 castronanumai 頽 timpul mesei. 蝞 timpul s鉹b鉻orii, 頽 afarde orezul 頽 5 culori, sunt 篿 alte m鈔c鉹uri care trebuie preparate 頽 cinci stiluri. Nu numai at鈚, oamenii poartpe cap un voal de cinci culori, la br鈛 un cordon, tot de cinci culori 篿 pleacla v鈔at 頽 grupuri de c鈚e cinci persoane. Cina din ziua respectivmasa 頽tregirii este momentul culminant al s鉹b鉻oririi.

S鉹b鉻oarea 凚鉹cilor-Dragon" cade 頽 luna mai. Ca 篿 naonalitatea han, care s鉹b鉻ore簍e ziua de cinci mai dupcalendarul agricol chinezesc S鉹b鉻oarea Duanwu prin organizarea unui concurs cu b鉹ci-dragon, 篿 minoritatea miao din Kaili, provincia Guizhou, s鉹b鉻ore簍e 頽 aceea篿 formaceasts鉹b鉻oare, 頽saici manifest鉹ile s鉹b鉻ore簍i dureazpatru zile de la 24 p鈔la 27, mai dupcalendarul agricol chinezesc.

蝞 leg鉻urcu aceasts鉹b鉻oare 頽 r鈔dul populaei miao circuldoulegende frumoase:

Prima spune cRegele-dragon cel programeazploile 頽 numele st鉷鈔itorului Cerului a gre篿t 頽tr-o zi. St鉷鈔itorul Cerului s-a sup鉹at foc 篿 a ordonat pe St鉷鈔ul Tunetelor sl tr鈙neasc sl facbuc涇i 篿 sl arunce 頽 ap Dar apoi a urmat o mare secet Membrii etniei miao au f鉩ut o barc頽 formde dragon, cu care au v鈙lit pe apele r鈛lui Qingjiang. 蝞 felul acesta regele-dragon, lovit de St鉷鈔ul Tunetelor, a 頽viat 篿 a 頽ceput din nou s頽grijeascde ploi. De aici provine acest obicei vechi de a organiza o 頽trecere 頽tre b鉹ci 頽 formde dragon pentru a cere ploaie.

O altlegendspune co datun om pescuia 頼preuncu fiul lui. Copilul a fost luat de Regele-Dragon 篿 transformat 頽tr-o pern Sup鉹at, b鉹batul a dat foc palatului dragonului 篿 l-a t鉯at pe rege 頽 mai multe buc涇i. Buc涇ile de dragon pluteau pe ap篿 au fost m鈔cate de s鉻eni. Dupaceea cerul s-a 頽tunecat 9 zile 篿 9 nop. 蝞tr-o zi o femeie a venit la malul apei 頼preuncu copilul ei pentru a sp鉲a rufele. Plictisit, copilul a luat 頽 m鈔un b涇 篿 a 頽ceput sbat頽 ap scond 頽 acela篿 timp, un sunet asem鉵鉻or lovirii b涇ului 頽 ap 刣ong, dong, dong". Nu mult timp, cerul s-a luminat. De aici provine b鉻utul la tob頽 timpul 頽trecerii b鉹cilor-dragon.

Barca 頽 formde dragon este f鉩utdin lemen de brad 篿 are trei componente: barca-mam篿 doub鉹ci laterale. Barca-mamare 6 spai 頽 care se pun darurile primite de la rude 篿 prieteni, porci, oi 篿 g夂ti 篿 m鈔care pentru echipaj. 蝞 timpul 頽trecerii concureni stau 頽 cele doub鉹ci laterale. Spre deosebire de naonalitatea han, membrii etniei miao v鈙lesc st鈔d 頽 picioare.

蝞 fiecare barcsunt 30-40 de concuren. Cel mai important este tobo篴rul, care comandritmul cu b鉻鉯 de tob De obicei acesta este cel mai respectat om din sat. Mai trebuie un c鈘maci 篿 o persoancare s頼pingbarca cu o pr鉰in Tot echipajul este bine hr鉵it 頽 timpul s鉹b鉻orii.

蝞ainte de 頽ceperea concursului, se organizeazo ceremonie solemnpe malul apei. Se pune o maslegatla cele patru picioare cu crengi de copac decojite 篿 f鉹frunze, o umbrel p鈔zro篿e, bancnote pentru mor 篿 un mare buchet cu iarbverde. Pe masse pune orez 篿 un cocojumulit drept jertfadusla tuturor zeilor.

蝞 perioada s鉹b鉻orii pe cele doumaluri ale apei se aduno mare mulme de oameni, care-i 頽curajeazpe cons鉻enii participan la 頽trecere. Cu acest prilej se organizeaz篿 alte manifest鉹i tradionale.