|
 蝞 limba englez cuv鈔tul "China" nume簍e at鈚 statul nostru, c鈚 篿 porlanul.
S鉷鉻urile arheologice arat c porlanul contemporan a luat na簍ere din porlanul gri, ce reprezinta un produs 頽 perioada de trecere de la ceramica comun la porlan. Acest produs avea at鈚 tr鉺鉻uri ale porlanului, c鈚 篿 ale ceramicii. Primele vase de porlan gri au fost descoperite 頽 vestigiile Culturii Muntelui Dragonului din provincia Zhejiang din partea de SE a Chinei 篿 au o vechime de 4.200 de ani.
Dar porlanul adev鉹at a ap鉹ut 頽 perioada dinastiei Han de Est (anii 23-220 e.n.), 頽 provincia Zhejiang. Dup aceea, tehnica de fabricare a porlanului s-a r鉺p鈔dit din partea sudic 頽 cea nordic 篿 a c鉷鉻at o dezvoltare puternic caracterizat prin aparia porlanului alb.
Porlanul alb s-a dezvoltat pornind de la cel gri, deosebirea const頽d 頽 connutul diferit de fier. Evolua porlanului a fost de la cel 頽tr-o singur culoare la acela 頽 mai multe culori.
Porlanul 頽 trei culori din dinastia Tang a contopit tr鉺鉻urile picturilor tradionale chineze 篿 ale sculpturilor. Are trei culori: ro簎, verde 篿 alb. 蝞 urma arderii la temperaturi ridicate 頽 cuptor, cele trei culori se 頽trep鉻rund, rezult鈔d mai multe culori 篿 nuan.
Dinastiile Ming (1368-1644) 篿 Qing (1644-1911) reprezint epoca de apogeu 頽 produca de porlanuri din China at鈚 cantitativ, c鈚 篿 calitativ. Ora簎l Jingdezhen din sudul rii a dominat timp de sute de ani 頽 acest domeniu, c鉷鉻鈔d denumirea de "Capitala Porlanurilor Chineze簍i". Cele mai frumoase porlanuri au fost 篿 頽c sunt produse aici.
Exporturile de porlanuri chineze簍i au 頽ceput 頽 secolul 8. Anterior 頽s celebrul "Drum al M鉻鉺ii" a contribuit la intensificarea relailor comerciale 篿 a schimburilor culturale dintre China 篿 alte ri din Asia, Africa 篿 Europa. China a fost numit "轪ra M鉻鉺urilor". Dup secolul 8, odat cu exportarea porlanului chinezesc, China s-a afirmat 頽 lume 篿 ca "轪r a Porlanului".
La 頽ceput China a exportat obiecte din porlan 頽 principal 頽 rile asiatice. Dup deschiderea c鉯i navigabile de Portugalia porlanurile chineze簍i au devenit cadouri dintre cele mai alese ale lumea european 蝞 aceea perioad 頽 Europa era la mod stilul artistic Rococo, care se asem鉵a foarte mult cu cel din China, ceea ce a f鉩ut ca obiectele 頽 stil chinezesc, inclusiv porlanurile, s p鉻rund masiv 頽 aproape toate rile europene. Potrivit datelor statistice incomplete, 頽 secolul 17 China exporta anual circa 200 de mii de piese de porlan, iar 頽 secolul 18 peste un milion.
Porlanurile chineze簍i au devenit o marf planetar foarte c鉼tat 頽 diferite ri ale lumii. Astfel cuv鈔tul China a devenit sinonim cu porlan. Luo Dongquan
|
