Despre CRIRedaca noastr/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi 篿 mediu

Economic

Sport

Naonalit涇i din China

Turism 頽 China

Buc鉻鉹ia chinez/A>
(GMT+08:00) 2005-04-25 15:10:21    
S鉹b鉻orile din cadrul minorit涇ii miao

cri-1
Membrii etniei miao ce tr鉯esc la poalele muntelui Leifeng p鉺treaz篿 acum modul de num鉹are a anilor din dinastia Zhou (secolul 11 i.e.n 771 ie.n), potrivit c鉹uia anul 頽cepe cu luna octombrie dupcalendarul agricol chinezesc. 蝞 fiecare an, 頽 luna octombrie c鈔d se terminculesul recoltei, satele de etnie miao sunt sc鉲date 頽tr-o mare de bucurie, s鉹b鉻orind Anul Nou. Durata s鉹b鉻orii diferde la o localitate la alta, variind 頽tre 5 篿 9 sau 13 zile, num鉹ul zilelor fiind impar. De obicei, Anul Noul la comunitatea miao 頽cepe 頽 ziua iepurelui din mijlocul lunii octombrie. Cu o zi 頽ainte, deci 頽 ziua tigrului, este o zi 頽 care se sacrificporci, consider鈔du-se ctigrul este du簃anul porcului. 蝞 a doua zi ziua iepurelui, 頽 fiecare gospod鉹ie se preparorez 篿 turtde orez v鈙cos. Aceastzi este consideratultima zi a anului ce se 頽cheie. 蝞 noaptea respectivse organizeazceremonii de jertfcare dureazp鈔la c鈔tatul coco篿lor. La intrarea 頽 a treia zi ( ziua dragonului), b鉹bai se trezesc 頽 zori pentru a t鉯a coco篿 篿 a prepara m鈔carea. Apoi 詈i trezeasc soile, fiicele 篿 norele, pentru a lua masa. Toate acestea se petrec c鈔d 頽cafarnu este lumin Primul lucru pe care-l fac fetele din caseste a urca trei sc鉹i 篿 a se piept鉵a cu spatele c鉻re sc鉹i. Firele de p鉹 c銁ute trebuie adunate 篿 p鉺trate cu grij Se spune cnumai a篴 p鉹ul va cre簍e s鉵鉻os. 蝞ainte de a se lumina de ziua, st鉷鈔ul casei trebuie saduco jertfstr鉳o篿lor, pentru a obne o nourecolt頽 anul viitor. Apoi 頽cepe aprinderea artificiilor. Existobiceiul ca gospod鉹ia care aprinde prima 篿 cele mai r鉺un鉻oare artificii 篿 serve簍e cel mai devreme micul dejun sfie considerata fi prima care se 頼bog涇e簍e. Dupmicul dejun servit acas 詈i viziteazrudele pentru a bea 頼preunvinul de Anul Nou. 蝞 a 4-a zi (ziua 篴rpelui) se mai organizeazlupta de boi sau de coco篿, ocazie cu care se adunto s鉻enii la un pahar de b鉼tur 蝞 a 7-a zi (ziua maimui), manifest鉹ile au o nuan mai mult culturaldec鈚 cea legatde m鈔care 篿 b鉼tur Oamenii, 頼br鉩a s鉹b鉻ore簍e se adun篿 danseazp鈔noaptea t鈘ziu. Dupaceastperioadde s鉹b鉻oare, membrii etniei miao 頽cep lucr鉹ile agricole pentru anul nou.

S鉹b鉻oarea 凜ai Hua Shan" este una dintre s鉹b鉻orile tradionale la miao care cade 頽 luna ianuarie dupcalendarul agricol chinezesc. 蝞 ziua respectivmembrii etniei miao din sate vecine se adun頽tr-un loc special amenajat. Cele mai atractive 頽 aceasts鉹b鉹oare sunt fetele miao, 頼br鉩ate cu haine realizate de ele 頽sele. Pentru ele, acesta este un bun prilej de a-篿 ar鉻a talentul 篿 inteligen 頽 broderie. Manifest鉹ile prilejuite de aceasts鉹b鉻oare sunt bogate 篿 variate: lupta cu boi, cu pas鉹ea c鈔t鉹oare, concertul cu Lusheng (un instrument muzical de suflat la miao) 篿 c涇鉹area pe o pr鉰in Cea din urmeste cea mai atractivmanifestare. Se pune o pr鉰in頽altde peste 10 m, 頼podobitcu frunze verzi. Cel care participstcu fa spre pr鉰in篿 urccu m鈏nile 篿 picioarele. Dupce ajunge sus, 詈i sl鉨e簍e str鈔soarea 篿 alunec頽datjos. Exist篿 c涇鉹area cu capul 頽 jos. Cel care urcstmai 頽t鈏 cu spatele spre pr鉰in篿 ridicm鈏nile sus, prinde pr鉰ina 篿 頽cepe scare cu capul jos 篿 picioarele 頽 sus. 蝞 felul acesta, cel priceput poate ajunge 頽 acela篿 timp p鈔la v鈘ful pr鉰inii. Unii mai pot sc鈔te la Lusheng 頽 diferite pozii.

S鉹b鉻oarea 凜ai Hua Shan" ofer篿 prilejul tinerilor sse cunoasc

S鉹b鉻oarea 凷urorilor" 頽cepe la 15 martie 篿 dureaz3 zile. Este o s鉹b鉻oare tradionalpentru membrii etniei miao ce locuiesc pe malul r鈛lui Qingshui din provincia Guizhou, din sudul Chinei. Este caracterizatcu servirea 刴esei surorilor". 蝞 leg鉻urcu aceasts鉹b鉻oare circulo legendinteresant 蝞 timpurile str鉽echi, pe malul apei Qingshui, locuiau zeci de surori de etnie miao, talentate, harnice 篿 frumoase. Ele tr鉯au fericite aici. Numai clocul era destul de departe 篿 izolat 篿 ele au r鉳as nem鉹itate. Atunci, ele au hot鉹鈚 sorganizeze un osp涇 篿 sinvite tinerii miao din satele din jur. 蝞 ziua respectivau venit mul tineri, care au dansat 篿 c鈔tat 頼preun Tinerii au 頽cercat s篿 dovedeascabilit涇ile la lupta cu boi, cursele de cai 篿 la c鈔tatul cu Lusheng. La plecare fetele le-au oferit orez v鈙cos 頼pachetat 頽 batiste brodate de ele. Dupc鈚eva zile au revenit tinerii sle 頽apoiascbatistele 篿 le-au adus la r鈔dul lor micile cadouri pentru fete. Astfel 頽tre ei s-a stabilit o leg鉻urpermanent 蝞 felul acesta, fetele din localitate 篿-au g鉺it iubii. A篴 s-a format aceasts鉹b鉻oare, devenind acum o s鉹b鉻oare comunpentru b鉯ei 篿 fetele de etnie miao. 蝞ainte de s鉹b鉻oare, fetele trebuie sprepare orez v鈙cos, sculeagflorile 篿 fructele s鉲batice, acompaniate de b鉯ei veni din alte sate. Orezul v鈙cos este preparat cu sucurile realizate din florile 篿 fructele s鉲batice culese. Fetele oferorez 頼p鉩hetat 頽 batistb鉯atului care a companiat-o 頽 aceste douzile. Dac頽 pachetul se g鉺e簍e o pereche de beo篴re ro篿i, 頽seamncfata dore簍e sse 頼prieteneasccu b鉯atul. Dacse g鉺e簍e numai un singur be簅r, acesta este un semn de refuz, 篿 dacse g鉺esc ace de pin, 頽seamncb鉯atul mai are 篴nse 篿 poate smai insiste. Atunci b鉯atul trebuie sofere cadou fetei m鉻鉺uri sau fire de m鉻ase.