Qianlong, unul din cei mai cunoscu 頼p鉹a din istoria Chinei, a vizitat de 3 ori 凾emplul Elefantului din Ora簎l Dragonului".
Templul Tianning de pe bulevardul Jiefang din ora簎l Changzhou, provincia Jiangsu, a fost construit cu 1 300 de ani 頽 urm sub domnia 頼p鉹atului Yonghui din dinastia Tang. La 頽ceputuri, templul av鈔d 33 de s鉲i 篿 24 de pavilioane 篿 turnuri ocupa o suprafa de 9 hectare. Ast銁i mai r鉳鈔 bine conservate din templu s鉲ile 頽chinate lui Mahavira, Buddha al R銁boiului, Samantabhadra, Manjusri Guanyin 篿 arhalor. Impun鉻oarea Sal Mahavira, ridicat 頽 ultima dinastie feudal din r Qing, are o 頽鉲me de 33 m 篿 o lungime de 27 m de la u篴 p鈔 la peretele opus.
Xu Wen, istoric din dinastia Ming, a apreciat Tianning drept templul budist nr.1 din sud-estul Chinei. 蝞 cei peste 1 300 de ani ai existeni sale, templul a fost distrus 篿 reconstruit de 5 ori. Construci magnifice cu suprafa total de 6,7 hectare s-au ridicat 頽 dinastia Qing, 頽 perioada domniei 頼p鉹alor Tongzhi 篿 Guangxu. Templul cu 479 de s鉲i 篿 頽c鉷eri ajunsese s acopere o suprafa de 8,7 hectare. 蝞tre cele mai importante construci sunt Sala Regilor Cere簍i 篿 Sala lui Buddha al R銁boiului. 蝝p鉹atul Qianlong din dinastia Qing s-a 頽chinat de trei ori la Buddha al R鉹zboiului din templul Tianning.
Ca unul din cele mai mari 4 temple budiste zen din r 頽 Templul Tianning care actualmente ocup o suprafa de 6,7 hectare, tr鉯esc 頽 zilele noastre peste 70 de c鉲ug鉹i budi簍i care fac slujbe religioase 頽 strict conformitate cu ritualurile tradionale.
蝞 timpul diferitelor dinastii feudale, un mare num鉹 de c鉲ug鉹i budi簍i au stat 頽 templul Tianning din Changzhou. 蝞tre ei, mae簍ii Yuanying, Xingyu 篿 Minzhi au studiat acolo budismul. Ace簍i c鉲ug鉹i eminen 篿-au dedicat 頽treaga via acestei religii. Marele c鉲ug鉹 budist Jiede din Taiwan a fost pe vremuri supervizor al templului.

Zhao Puchu, pre篹dinte al Asociaei Budiste din China, a promovat o teorie budist cu totul nou potrivit c鉹eia, 頽 China, sunt 5 direci care de la Changzhou duc spre 5 Buddha: Marele Buddha de la Linshan din est, Marele Buddha de la Leshan din vest, Marele Buddha din Hong Kong la sud, Marele Buddha de la Yungang 頽 nord 篿 Marele Buddha de la Longmen din centrul Chinei. Analiz鈔d cele 5 direci 篿 poziile celor 5 Buddha, se poate observa c Changzhou se afl exact 頽 locul inimii. Deci, Buddha nu poate s fie f鉹 inim 篿 Pagoda Changzhou este tocmai inima lui, care conecteaz 頽 cele 5 direci cei 5 buddha, atribuind p鉳鈔tului Chinei lumina budist
Pagoda Tianning, pagoda budist nr.l din China, va avea o 頽鉲me de 153,79 m c鈔d construca ei se va termina la sf鈘篿tul acestui an.
|