Populaa tong locuie簍e 頽 cl鉪iri de lemn, numite 刣iaojiaolou". O asemenea construce are de obicei trei niveluri. 蝞 afarde acoperi簎l de gl restul cl鉪irii este realizat din lemn de brad. De篿 nu se folose簍e nici un cui de fier, diaojiaolou este o casfoarte soliddatoritfaptului cst鈒pii, ca 篿 grinzile sunt lega prin nenum鉹ate 篿pci de lemn de diferite m鉹imi. 蝞 jurul cl鉪irii principale se afl灃 alte cl鉪iri mai mici.

Din cauzcsatele tong sunt de cele mai multe ori a篹zate 頽 zone muntoase, unde ploumult 篿 este umezeal locuri preferate de 篹rpi 篿 alte animale, parterul nu este locuit pentru a evita pericolele. Aici sunt amenajate grajduri pentru animale 篿 depozite pentru unelte. La etaj se g鉺esc dormitoarele 篿 sufrageria care serve簍e 篿 ca buc鉻鉹ie. 蝞 mijlocul acestei 頽c鉷eri se aflo vatr 頽 jurul c鉹eia serve簍e masa 頽treaga familie. Din cauzcaici sunt 篿 ferestre, camera este foarte bine luminat 蝞 exteriorul sufragiei este un balcon foarte lat cu balustrad unde se odihnesc membrii familiei. Etajul doi este foarte spaos 篿 uscat. 蝞 afarde 頽c鉷erile pentru dormit, aici sunt amenajate 篿 mici depozite de cereale. 蝞 satele minorit涇ii tong astfel de construci se g鉺esc una l鈔galta. Forma lor e diferit Unele seam鉵unei pagode, altele au forme diferite. Sunt 篿 cl鉪iri somptoase ca ni簍e palate, 篿 cl鉪iri frumoase ca ni簍e adev鉹ate galerii de art Toate 頽truchipeaztalentul 篿 inteligen populaei tong.

Minoritarii au asimilat stilul arhitectural al naonalit涇ii han. 蝝pletindu-l cu condiile naturale 篿 cu viziunea lor estetic populaa tong a creat un stil arhitectural propriu.

Un alt aspect specific al satelor populate de aceastminoritate este locul unde se usuccerealele. 蝞 jurul satelor se g鉺esc r鈔duri de schele din sc鈔duri de lemn 頽alte de circa 4 m. Acestea sunt ridicate de fiecare gospod鉹ie pentru a usca cerealele duprecolt Schelele sunt ridicate una l鈔galta, form鈔d-o tr鉺鉻uraparte 頽 peisaj al satelor tong.

Populaa tong este foarte ospitalier Modul de primire a oaspelor este cu totul aparte. Dacve avea ocazia de a vizita un sat al acestei etnii, snu vsperia de modul lor de primire. Ei instaleazun fel de obstacole la intrarea 頽 sat, la intersecile drumurilor, 頽 fa turnului cu tobe sau chiar 頽 fa gospod鉹iei. 蝞 spatele bricadei se aflgrupuri de tineri 頼br鉩a s鉹b鉻ore簍e, conduse de un om de prestigiu din sat. Numai cei care pot sr鉺pundprin c鈔tece 頽treb鉹ilor puse de b鉯e 篿 fete 篿 sbea vinul oferit de ace簍ia pot trece mai departe. Ritualul este foarte r鉺p鈔dit 頽 zonele populate de etnie. C鈔t鈔d, gazda adaugtot felul de argumente pentru a nu l鉺a acces prin baricad Se face referin la tot felul de lucruri instalaa de tors, r銁boiul de sut, co簎lele de bambus, cotele de p鉺鉹i etc. 蝞 schimb, oaspei vor 頽cerca sconvingpe gazda, tot prin c鈔tec, s頽dep鉹teze unul c鈚e unul obstacolele, d鈔d 頽 cele din urmcale liberca splece sau sintre 頽 satul respectiv. Ritualurile se practic頽 cele mai multe cazuri 頽 schimburile de vizite 頽tre tinerii din sate 頽vecinate sau 頽 timpul nuni. Astfel de schimburi de c鈔tece, vizeazde cele mai multe ori afecunea 篿 dragostea, tinerii din satele vecine au auvt prilejul de a se cunoa簍e 篿 a se 頽dr鉭osti.

蝞 timpul nuni, familia mirelui instaleazobstacole pe toate drumurile ce duc spre casa ei, pun鈔d acolo tot felul de m鈔c鉹uri delicioase - vin de orez 篿 ouvopsite 頽 ro簎. Dupschimburile de c鈔tece, oaspei sunt l鉺a streacprin obstacol. Apoi primesc fiecare c鈚e douou semn al fericirii 篿 norocului, pe care le at鈘nla g鈚, servesc vin de orez 篿 din m鈔c鉹urile preg鉻ite, p鈔nu mai pot m鈔ca. Apoi li se 頽g鉪uie so salute pe mireas