Rubrica 劒tiin, 頽v涇鉳鈔t, s鉵鉻ate" se difuzeaz 頽 fiecare vineri. A篴 cum ne arat titlul, rubrica vizeaz trei domenii diferite. 蝞 partea tehnico-簍iinfic 頽cerc鉳 s v inform鉳 despre progresele chineze簍i 頽 domeniu, aplicarea tehnologiilor avansate 頽 via noastr cotidian cooperarea tehnico-簍iinfic internaonal 篿 oamenii de 簍iin marcan din China. V-am vorbit despre SMS, care ne 頽so簍e 頽 fiecare zi, deschiderea pori c鉲鉻oriilor 頽 cosmos pentru chinezi, planetariul din Beijing, cooperarea chino-european 頽 domeniul tehnologiilor spaale, industria jocurilor on-line din China, eficien energetic 頽 ra noastr a. Iar 頽 celelalte dou secuni v oferim informai privind situaa 篿 evolua 頽v涇鉳鈔tului 篿 educaei, ca 篿 ale activit涇ii medico-sanitare din China.
Anul trecut a fost inaugurat 勎n lumea 簍iinlor", rubric suplimentar 頽 care se prezint cele mai noi descoperiri 篿 inveni, evenimente importante, informai generale 篿 fapte diverse din domeniul tehnico-簍iinfic 頽 speran de a v dezv鉲ui lumea misterioas 篿 colorat a 簍iini.
Dac v intereseaz cele dou rubrici, v recomand鉳 s accesa pagina de web a redacei, unde ve afla mai multe informai noi 篿 interesante. A簍ept鉳 cu deosebit pl鉩ere propunerile 篿 sugestiile Dv.
Despre 頼v涇鉳鈔tul 篿 educaa din China
Guvernul chinez acord o importan constant dezvolt鉹ii 頽v涇鉳鈔tului 篿 a educaei, elabor鈔d o serie de acte normative pentru a proteja dreptul populaei la 頽v涇鉳鈔t 篿 educae, mai ales cel al copiilor, femeilor 篿 persoanelor cu handicap, al minorit涇ilor naonale. Prin eforturi de peste 50 de ani, educaa din ra noastr a f鉩ut progrese esenale.
Sistemul 頽v涇鉳鈔tului 篿 educaei
Sistemul 頽v涇鉳鈔tului 篿 educaei chineze este format din 頽v涇鉳鈔tul de baz cel profesional 篿 tehnic de nivel mediu, cel superior regulat 篿 cel pentru adul. Sistemul are structura general 6-3-3-4, adic 6 ani 篶oal elementar 3 ani curs inferior 篿 3 ani curs superior de liceu 篿 4 ani 頽v涇鉳鈔tul superior. 蝞v涇鉳鈔tul obligatoriu este de 9 ani.
Educaa de baz se refer la 頽v涇鉳鈔tul pre篶olor, elementar 篿 cel de mediu obi簄uit (gimnaziul 篿 liceul). Potrivit datelor de anul trecut, 頽 頽treaga r funconau circa 117.900 de gr鉪ini, 394.200 de 篶oli primare, 63.100 de 篶oli de tip gimnazial 篿 16.000 de licee. Num鉹ul elevilor care urmeaz cursurile obligatorii este la 篶olile primare de 112,5 milioane, la cele de tip gimnazial de 65 milioane, 篿 de 36 milioane la licee. La sf鈘篿tul anului 2004 頽v涇鉳鈔tul obligatoriu de 9 ani cuprindea 93,6% din populaa chinez de v鈘st 篶olar
Educaa profesional 篿 medie tehnic se face 頽 篶oli de specialitate, tehnice, profesionale 篿 prin cursuri profesionale 篿 tehnice pe termen scurt sub diferite forme.
Din anii '80 educaa profesional 篿 tehnic din ra noastr s-a dezvoltat rapid. Anul trecut elevii admi篿 頽 篶olile profesionale 篿 medii tehnice au reprezentat 40% din totalul elevilor admi篿 頽 cursul supeior liceal.
蝞 ultimii ani, guvernul chinez a accelerat dezvoltarea 頽v涇鉳鈔tului superior. La ora actual exist 1731 de institui de 頽v涇鉳鈔t superior obi簄uite. A crescut substanal num鉹ul studenlor, masteranzilor 篿 al doctoranzilor, care se cifreaz la peste 20 milioane. Anul trecut procentul admiterii 頽 頽v涇鉳鈔tul superior a sporit la 19% 篿 va ajunge la 32% 頽 2020 din totalul absolvenlor de liceu. Num鉹ul absolvenlor de facultate 頽 2004 s-a cifrat la 2,8 milioane.
蝞v涇鉳鈔tul pentru adul const din studiile 篶olare de diferite niveluri, inclusiv 篶olarizarea pentru lichidarea analfabelismului, menite pentru adul. Anul trecut procentul analfabelor cobor鈙e la circa 4% din r鈔dul tinerilor.
Dezvoltarea educaei din China
China are un teritoriu imens. Nivelul de dezvoltare scade de la est spre vest. Aceast caracteristic se r鉺fr鈔ge 篿 asupra 頽v涇鉳鈔tului 篿 educaei. Majoritatea analfabelor tr鉯esc 頽 regiunile vestice 篿 nivelul educaei 頽 mediul rural este inferior celui din mediul urban.
蝞 acest context, guvernul chinez a sporit 頽 ultimii ani fondurile alocate 頽v涇鉳鈔tului 篿 educaei. 蝞 2003 alocaile din bugetul de stat destinate acestui domeniu au ajuns la 385 miliarde de yuani (circa 38 miliarde de euro), ceea ce reprezint 3,28% din PIB. Propora va cre簍e la 4% 頽 2007.
Yang Ying
|