Despre CRIRedaca noastr/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi 篿 mediu

Economic

Sport

Naonalit涇i din China

Turism 頽 China

Buc鉻鉹ia chinez/A>
(GMT+08:00) 2005-09-12 20:38:29    
Totemul la etnia Yi

cri-1

Dragi prieteni, 頽 cadrul rubricii noastre de ast銁i, vom continua sprezent鉳 minoritatea Yi, ce locuie簍e 頽 principal 頽 provinciile Yunnan, Sichuan, Guizhou 篿 頽 nord-vestul regiunii autonome Guangxi-Zhuang.

蝞 societatea primitiv oamenii manifestau sentimente speciale fa de animale 篿 plante 篿 considerau un animal sau o plantdrept totemul lor, un simbol al etniei proprii. C鈚eodat acest totem poate sfie reprezentat de 頽篿篿 str鉳o篿i acestei etnii. Etnia Yi, din provincia chinezYunnan, considerctotemul s鉼 este tigrul. Existo legendfrumoas頽 consemn鉹ile din epopeea acestei etnii: La crearea lumii, zeul ceresc a trimis cinci fii de-ai s鉯 sconstruiascCerul. La terminarea lucr鉹ilor, au 頽cercat Cerul cu tunete 篿 fulgere, dar acesta s-a cr鉷at. Cerul trebuia reparat, dar cu ce ? Zeii considerau cdin lume cel mai puternic este tigrul. Atunci zeul ceresc i-a chemat pe cei cinci fii ai s鉯 sl 頽fr鈔te pe tigru. Apoi, au f鉩ut un st鈒p din osul gros al tigrului 篿 cerul s-a reparat. Au f鉩ut din capul tigrului Cerul, din coada tigrului P鉳鈔tul, din nasul tigrului nasul Cerului, din ureche - urechea Cerului, din ochiul st鈔g - Soarele 篿 ochiul drept - Luna. Din barba tigrului s-au f鉩ut razele soarelui, din din - stelele, iar din gr鉺ime - nori colora. R鉺uflarea animalului s-a transformat 頽 cea, burta s-a transformat 頽 mare, iar apele m鉹ii era s鈔gele tigrului. Intestinele s-au transformat 頽 fluvii 篿 r鈛ri. Blana groasa devenit pomi, p鉹ul mai subre - iarba.... 篿 a篴 au fost f鉩ute toate lucrurile 篿 viet涇ile din lumea 頽 care tr鉯m acum.

蝞 China, tigrul este considerat regele animalelor 篿 simbolul puterii 篿 demnit涇ii. Membrii etniei Yi se considerurma篿 ai tigrului 篿 petrec S鉹b鉻oarea Tigrului, care 頽cepe la 8 ianuarie dupcalendarul tradional chinezesc 篿 se terminla 15 ianuarie. 蝞 perioada s鉹b鉻orii, 頽treaga comunitate Yi este sc鉲dat頽tr-o atmosferfestiv 蝞 perioada s鉹b鉻orii, ei danseaz篿 venereaztigrul drept str鉳o篿i lor, pentru a cere proteca din partea acestuia 頽 頽deplinirea tuturor dorinlor, 頽dr鉭irea familiei 篿 fericirea, desen鈔d un cap de tigru pe o tigv Mul dintre membrii etniei Yi se considerurma篿 ai tigrului. 蝞 unele sate se mai circulo zicalcum c刼mul se transform頽 tigru dupmoarte, iar tigrul se transform頽 floare". Numele lor sunt comupus c鈚eodatcu cuvinte ce 頽seamntigru, at鈚 pentru b鉹ba, c鈚 篿 pentru femei. La ei se practicincinerarea pentru cdupopinia lor, prin ardere se pot deveni 頽apoi tigri. 蝞 localit涇ile populate de aceastetnie sunt multe coline, r鈛ri 篿 sate cu nume de tigru, consider鈔du-se czonele locuite de urma篿i tigrilor trebuie saib篿 denumirile de tigru.

Vestimentaa etniei Yi se difer頽tre diferite triburi. C鈚 prive簍e 頼br鉩鉳intea pentru b鉹ba, acestea nu prea au nimic special. 蝞sb鉹bai de etnie Yi din localitatea Liangshan mai p鉺treazunele datini antice, ei au pe cre簍et o 簎vi lungde p鉹 care simbolizeazdemnitatea b鉹balor. Ei 詈i mai acopercapul 篿 cu un batic albastru cu care se face un nod 頽 fa fruntei pentru a-篿 ar鉻a vitejia b鉹balor. Femeile de etnie Yi, mai ales la tribul Sani, baticul color cu care 詈i leagfetele p鉹ul este realizat de ele 頽sele. Are o lungime de circa 3 m 篿 o l涇ime de 0,17 m.

Membrilor Yi le mai place spoarte o pelerinde l鈔頽 tot timpul anului, care se nume簍e 凜haerwa" 篿 reprezinttotodat篿 un simbol al 頼br鉩鉳ini etniei Yi din ra noastr

Dragi prieteni, v-am prezentat ast銁i alte aspecte al minorit涇ii Yi. Realizatoarea 篿 prezentatoarea Li vmulme簍e pentru atene.