Etnia Yao are multe s鉹b鉻ori, mari sau mici. Printre s鉹b鉻orile mari se num鉹S鉹b鉻oarea Panwang care se petrece o datla trei sau cinci ani 篿 cade pe data de 16 octombrie dupcalendarul agricol, S鉹b鉻oarea Prim鉽erii Anul Noul Chinezesc, S鉹b鉻oarea Danu Anul Nou 頽 unele localit涇i populate de aceastetnie 篿 S鉹b鉻oarea Qingming S鉹b鉻oarea Morlor. S鉹b鉻orile mici au loc aproape 頽 fiecare lun 蝞 cadrul rubricii noastre de ast銁i ne vom referi mai mai 頽 detaliu la S鉹b鉻oarea Danu.

凞anu" este o traducere fonetica limbii etniei Yao 篿 頽seamn刣e neuitat". Nu are o datstabil篿 cu o duratce variaz頽tre 3 5 zile. 蝞 majoritatea zonelor populate de aceastetnie S鉹b鉻oarea Danu se petrece la 29 mai dupcale

ndarul agricol. La unele localit涇i aceasts鉹b鉻oare reprezintAnul Nou al etniei, iar 頽 alte localit涇i, este s鉹b鉻orito datpe an, la trei ani, sau chiar la cinci ani.

蝞 leg鉻urcu aceasts鉹b鉻oare circulni簍e legende frumoase. Una dintre acestea spunea c頽 timpuri str鉽echi, printre mun 頽al existau doupiscuri a篹zate fa 頽 fa la circa o jum鉻ate de kilometri distan. Dup995 de ani aceste doupiscuri s-au apropiat, distan mic簅r鈔du-se la doar un metru. 蝞tr-un an, pe data de 29 mai, s-a auzit o mare bubuiturde tunet, dupcare, din cr鉷鉻urile ambelor piscuri s-au s鉹it un t鈔鉹 plin de putere 篿 o fatfrumoas Apoi cei doi s-au c鉺鉻orit. T鈔鉹ul era un erou 頽 amenajarea munlor 篿 apelor 篿 pentru aceasta el a plecat de departe, l鉺鈔d acassoa 篿 cei trei copii mici. Soa a avut de una singurgrijde cas篿 de copii. Au trecut zeci de ani 篿 copiii lor au crescut mari. 蝞tr-o zi, soa r鉳asacas篿-a chemat 頽 fa ei to trei copiii 篿 i-a spus c頽trc鈚 sunt destul de mari, ei trebuie splece de acas篿 s篿 c夂tige singuri existen. A doua zi, copiul cel mai mare s-a sculat cel mai devreme 篿 a plecat lu鈔d cu el un c鈔tar 篿 a devenit apoi un negustor. A avut copiii 篿 nepoi lui ... urma篿i lui form鈔nd apoi naonalitatea han de ast銁i. Cel de-al doilea copil a plecat de acascu plugul sarade terenul 篿 urma篿i acestuia s-au format etnia Zhuang. Dar dupce mezinul s-a sculat nu-i mai r鉳鉵ea nimic. S-a dus la mama, spun鈔d-i cnu mai avea cu ce s篿 頽ceaplucrurile. Mama i-a dat borcanul de mei cu care poate s頽s鉳鈔ze. Atunci s-a dus t鈔鉹ul la munte sdesleneasc Dar culturile au fost distruse de mistre 篿 pigoi. A r鉳as cu nimic dupun an de munc A venit iar愫i la mama 篿 i-a povestit necazurile. Mama, de data aceasta, i-a dat o tobde bronz spun鈔du-i ccu aceastpoate alunga animalele 篿 p鉺鉹ile d鉼n鉻oare 篿 care 頸 va aducfericirea.

B鉯atul a plecat cu toba de bronz oferitde mama. De atunci de c鈚e ori apar mistre 篿 pigoi, b鉻ea tob Animalele d鉼n鉻oare fugeau la auzul sunetelor de tob篿 culturile au putut cre簍e s鉵鉻os. Via b鉯atului a deveni din ce 頽 ce mai bun篿 a avut 篿 el copiii 篿 nepoi 篿 din urma篿i acestuia s-au format apoi etnia Yao. 蝞tr-o zi mama sa, b鉻r鈔de tot, a venit la el 篿 i-a spus cdata de 29 mai este ziua ei, ctrebuie svincu soa 篿 copiii, nepoi 篿 str鉵epoi si viziteze. Numai astfel va putea avea o via bun篿 fericit篿 cu bel簎g. 蝞 ziua aceea omul s-a 頽tors acascu toatfamilia. A f鉩ut vin din orez, a t鉯at g鉯ni 篿 ra, a preparat 篿 orez v鈙cos 篿 i-a 頼br鉩at 頽 mod s鉹b鉻ore簍e pe copiii, nepoi 篿 str鉵epoi, felicit鈔du-篿 mama de ziua ei. ca snu iute darurile oferite mama lui b鉻r鈔 De aici vine s鉹b鉻oarea Danu. Danu mai 頽seamn篿 mama b鉻r鈔 蝞 ziua aceasta toate satele populate de etnia Yao sunt sc鉲date 頽tr-o mare festiv se adunto membrii familiei, se 頼brac頽 mod s鉹b鉻ore簍e, m鉵鈔corez v鈙cos, bate toba de bronz, c鈔t篿 danseaz comemor鈔d str鉳o篿i.