Despre CRIRedacľua noastr  /A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi Ýż mediu

Economic

Sport

Naľuonalit«¨i din China

Turism 頽 China

Buc╗╠ńĄia chinez  /A>
(GMT+08:00) 2005-09-30 20:54:36    
Dezvoltarea turismului 頽 regiunea autonom  Xinjiang-uigur  

cri-1

Regiunea Autonom  Xinjiang-uigur  din nord-vestul Chinei este bogat  頽 resurse turistice. Vestigiile istorice, monumentele culturale, priveli┴Mile naturale Ýż datinile Ýż obiceiurile diferitelor etnii din regiune au un specific aparte. š« ultimii ani, sectorul turistic a devenit o important  ramur  a economiei regiunii Ýż tot mai mulľu locuitori beneficiaz  de pe urma dezvoltńĄii rapide a acestuia.

Lacul Canas din nordul regiunii Xinjiang este o zon  pitoreasc  de interes turistic cunoscut  頽 ľmr  Ýż strÓ┐n╗╠ate. B╗╠rÂrul Yerdexi de etnie tuwa, nńzcut Ýż crescut pe malul lacului, a 頽ceput s  頽veľq s  cÂrte la chuer la v鈘sta de 13 ani. El nu s-a gÂrdit niciodat  c  dup  50 de ani, acest instrument va putea s  i schimbe at▄f de mult viaľm.

  muzica banda 1   

Chuer este un instrument de suflat tradiľuonal al populaľuei tuwa Ýż seam鉵  cu fluierul. Numai c  are doar 3 orificii. El este confecľuonat din tulpina de papur  ce cre┴Me pe malul lacului Canas Ýż are o lungime 頽 jur de 30 cm. Acest instrument, care se 頽t▄kne┴Me numai la populaľua tuwa, este apreciat drept 刼 fosil  vie a instrumentelor populare".

B╗╠rÂrul Yerdexi este considerat ca el mai bun interpret de chuer din zon   V銁Ârd c  vin tot mai mulľu turi┴Mi strÓ┐ni la lacul Canas, el Ýż-a transformat casa 頽tr-un punct turistic Ýż a avut mare succes, atrÓ║Ârd numeroÝż turi┴Mi cu melodiile sale cÂrtate la chuer.

Fiica lui Yerdexi, Meihua, a declarat reporterului nostru c  str鉳oÝżi sÓ┐ au trÓ┐t din generaľue 頽 generaľue din vÂrat. Dar acest mod de viaÉ┴ s-a schimbat din cauza dezvoltńĄii turismului.   banda 2   

凬oi am trÓ┐t din generaľue 頽 generaľue 頽 aceast  zon   TatÓă meu a fost pńztor. Din anii 90 ai secolului trecut, turismul a 頽ceput s  se dezvolte la noi. Mulľu turi┴Mi vin la mine acas  s  asculte pe tata cum cÂrt  la chuer."

Meihua a mńĄturisit c  de cÂrd au 頽ceput s  se ocupe de turism, toľu membrii familiei sale au trebuit s  Ýż schimbe modul de viaÉ┴. Uneori lucreaz  pÂr  noapte t鈘ziu. Dar nu au trudit degeaba. š« sesonul turistic, c夂tig  peste 20.000 de yuani ( circa 2.000 de euro ) pe lun   Au acum acas  televizoare, telefoane Ýż frigidere Ýż vor cumpńĄa anul acesta Ýż o maÝżn  

ConstatÂrd schimbńĄi petrecute 頽 familia lui Yerdexi, mulľu s╗╠eni au 頽ceput s  se ocupe de turism, deschizÂrd restaurante sau vÂrzÂrd produse lactate Ýż suvernire turistice.

š« Xinjiang, zonele frumoase, precum lacul Canas, sunt numeroase. Mulľu locutori din aceste zone s-au 頼bog«¨it 頽 urma dezvoltńĄii turismului. B╗╠rÂrul uigur Abulizi din Trufan, cunoscut  zon  viticol   poate oferi un exemplu.

Pe Abulizi, reporterul nostru l-a gńzit primind un grup de turi┴Mi. B╗╠rÂrul oferea musafirilor fructe Ýż mici gustńĄi. El i-a spus reporterului nostru c  頽ainte vreme, familia sa trÓ┐a 頽 principal din cultivarea viľqi de vie Ýż 頽casa 頽 ficarea an doar c▄feva mii de yuani din vÂrzarea strugurilor. De cÂrd a 頽ceput s  se ocupe de turism, o duce din ce 頽 ce mai bine.   banda 4   

│═rimeam 頽 fiecare an peste 1.000 de turi┴Mi. Anul acesta ne merge mai bine. PÂr  acum am avut deja peste 1.200. Am c夂tigat pÂr  acum 12 mii de yuani. "

Abulizi spune c  ofer  musafirilor fructe pe gratis. Dar mulľu mai Ýż cumpńĄ   Numai din vÂrzarea fructelor Ýż strugurilor el mai c夂tig  circa 45.000 de yuani 頽 fiecare an.

Potrivit datelor statistice, anul trecut, regiunea Xinjiang a primit 頽 total peste 300.000 de turi┴Mi strÓ┐ni Ýż 12 milioane de turi┴Mi interni. Veniturile 頽casate de sectorul turistic ocup  5% din Produsul Intern Brut al regiunii.

Pentru accelerarea dezvoltńĄii turismuluiu, 頽 ultimii 5 ani, 頽 regiunea Xinjiang s-au cheltuit 頽 total peste 4 miliarde de yuani pentru deschiderea traseelor turistice. Acestea cuprind drumeľui la lacurile din munľu, expediľui 頽 deŕ┐rt, 頽 stepe precum Ýż vizite la vestigii istorice Ýż monumente culturale. Guvernul central Ýż autorit«¨ile regiunii au mai investit peste 10 miliarde de yuani pentru construirea de baze turistice Ýż aeroporturi 頽 zonele de atracľue ale regiunii.

Pentru protejarea mediului natural din zonele turistice, departamentele de profil au hotńĄ▄f dezafectarea unui mare numńĄ de hoteluri Ýż restaurante. De exemplu, 頽 zona lacului Canas, au r鉳as numai locuinľqle populaľuei bŢhtinaŕ┐. Iar pentru g銁duirea turi┴Milor, a 頽ceput s  se construiasc   la 30 km de lac, la Jiadengyu, o baz  de cazare cu Ýżruri 頽tregi de case 頽 stil european, care va avea la terminarea lucrńĄilor capacitatea de a primi zilnic 5.000 de turi┴Mi.