Despre CRIRedaca noastr/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi 篿 mediu

Economic

Sport

Naonalit涇i din China

Turism 頽 China

Buc鉻鉹ia chinez/A>
(GMT+08:00) 2005-11-30 20:02:04    
Centenarul cinematografiei chineze

cri-1
Pe data de 28 noiemrie 1895, francezul Louis Jean Lumiere , 頼preuncu fratele s鉼, Auguste Lumiere, au inventat 篿 construit primul aparat de filmat din lume. Ei au proiectat pentru prima dat 頽 subsolul unei cafenele din Paris, o peliculce a marcat na簍erea cinematografiei, o 頼binare dintre tehnologie 篿 art 10 ani mai t鈘ziu, chinezul Ren Qintai a achizionat un aparat manual de filmat de fabricae francez篿 41 de pelicule. Cu acestea a turnat filmul mut Dingjunshan". Cu toate cpelicula a durat numai 17 minute, ea a marcat totu篿 na簍erea cinematografiei chineze care a ajuns, anul acesta, la centenar. Dupun secol de dezvoltare, aceasta a devenit 頽 momentul de fa o adev鉹atindustrie.

蝞 cele ce urmeazvoferim c鈚eve repere ale cinematografiei chineze din care vpute face o idee generalasupra evoluei acesteia.

Prima proiece cinematografica avut loc pe 11 august 1896, peliculele fiind importate 頽 principal din Fran.

Primul film chinezesc a fost turnat cu 100 de ani 頽 urm Potrivit documentelor istorice, la proieca acestuia au venit at鈚 de mul oameni , 頽c鈚 str銁ile din Beijing aproape s-au golit.

Primul film artistic mut , de scurtmetraj, a fost turnat 篿 difuzat 頽 1913 la Shanghai. 蝞 1920 au fost realizate 3 filme artistice de lungmetraj f鉹sonor. 8 ani mai t鈘ziu, 頽 anul 1928 a fost turnat primul film sonor din ra noastr銝 ecranizarea unei opere locale.

Primul desen animat din China a fost filmat 頽 1927. Un lungmetraj de animae a fost realizat abia 頽 anii 1940-1941. Pelicula se numea 凱rinsa cu evantaiul de fier" 篿 avea o lungime de 2700 de metri.

蝞 1957 a fost turnat de c鉻re Studiourile cinematografice din Beijing primul film artistic 頽 culori intitulat 凴ug鉩iuni", inspirat din romanul cu acela篿 nume al marelui scriitor chinez, Lu Xin.

蝞t鈏a produce artistic頽 culori pe ecran lat a fost Povestea noua unui veteran", filmat頽 1959 de studiourile Haiyan din Shanghai. Pelicula a fost premiatla Festivalul internaonal de film de la Moscova din 1959.

蝞 1962 a ap鉹ut 篿 primul film pe ecran lat panoramic care se numea 凱eripeile unui scamator", turnat de Studiourile cinematografice Tianma din Shanghai.

Douechipe de mici iubitori de fotbal" , ap鉹ut pe ecran 頽 1956 , este prima peliculcu tematicsportivdin ra noastr

蝞t鈏ul desen animat 頽 culori 篿 pe ecran lat din ra noastra fost 凜opilul legendar Ne Zha face praf palatul regelui m鉹ii". 蝝bin鈔d ingenios legenda 篿 desenele animate, filmul a reu篿t sredea veridic imaginaa 頽dr銁nea a autorului romanului pe baza c鉹uia a fost realizat.

Prima produce pe ecran panoramic despre artele marale, 凷ora a 13-a " a fost o cooproduce chino-nipon realizat 頽 1985.

蝞 1962 a fost instituit Premiul O sutde flori", iar 頽 1981, 凜oco簎l de aur, premii considerate cele dou凮scaruri ale Chinei".

Ora篹le Changchun 篿 Shanghai au 頽ceput din 1992 篿 respectiv 1993 sorganizeze festivaluri internaonale de film, o datla doi ani.

Dupce filmul Sorgul ro簎" , 頽 regia lui Zhang Yimou, a obnut 頽 1988 premiul 刄rsul de aur" la Festivalul internaonal de film de la Berlin, tot mai multe produci cinematografice chineze簍i s-au afirmat la diverse competii internaonale .

Sectorul cinematografiei din ra noastreste supus, ca 篿 alte domenii, unei reforme profunde. S-au 頽registrat rezultate semnificative 頽 comercializarea filmelor. Spre exemplu, pelicula Eroi", semnatde Zhang Yimou, a realizat 頽 2002 un record de 頽cas鉹i pentru producile autohtone 150 milioane de yuani (15 milioane de euro).

Accesul capitalului privat 頽 industria cinematograficconstituie una dintre m鉺urile adoptate 頽 cadrul reformei acestui sector. 蝞 trecut acest domeniu era monopolizat de stat, de la creae, produce, distribue 篿 p鈔la prezentare, Acum 頽s firme particulare puternice au intrat 頽 cinematografie, contribuind la dezvoltarea filmului. 蝞 2003, au fost turnate 140 de pelicule, dintre care o treime au fost realizate cu participarea capitalului privat.

蝞 ultimii ani, are loc 篿 un proces de reforma s鉲ilor de cinema. Odatcu accesul capitalului str鉯n pe pia cinematografic circa 100 de cinematografe din China au fost modernizate 篿 cu ajutorul investitorilor str鉯ni. 蝞 funce de dot鉹ile tehnice 篿 calitatea serviciilor, s鉲ile sunt evaluate, ca 篿 hotelurile, p鈔la 5 stele. La Beijing sunt 5 cinematografe de 5 stele, ale c鉹or 頽cas鉹i anuale dep愫esc 20 milioane de yuani (2,5 milioane de dolari ). 蝞 unele provincii 篿 ora篹 din estul 篿 sud-vestul rii 篿-au f鉩ut aparia 篿 supercinematografele, s鉲i de cinema de mari dimensiuni.

Departamentele de resort 頽curajeazeforturile pentru introducerea tehnologiilor noi 頽 cinematografie, cum sunt cele digitale. Filmul 凟roi 頽tre cer 篿 p鉳鈔t" a fost premiat anul acesta pentru tehnologia avansatfolosit

蝞 2004 studiourile din ra noastrau realizat 212 pelicule, dintre care 20 digitale, dar num鉹ul acestora din urmva ajunge la 100 p頽la sf鈘篿tul anului 頽 curs. Au fost construite circa 50 de s鉲i specializate 頽 proiectarea acestei categorii de filme.

蝞 afarde Televiziunea Central- CCTV - televiziunile locale din ra noastrau deschis 篿 ele canale speciale de filme. S-a creat 篿 un centru internaonal pentru comercializarea producilor cinematografice chineze簍i, 頽 vederea populariz鉹ii acestora 頽 r鈔dul spectatorilor de peste hotare.