China are o istorie lung頽 construirea podurilor. 蝞 anul 1949, c鈔d s-a proclamat R.P.Chinez pe fluviul Yangze - cel mai mare fluviu din China 篿 al treilea din lume - nu exista nici un pod. 蝞 cei 56 de ani de dupeliberare 篿 mai ales 頽cep鈔d cu anii 90, construca de poduri din ra noastra cunoscut o dezvoltare f鉹precedent.

Expertul 頽 construca de poduri Feng Maorun, inginer-篹f 頽 Ministerul chinez al Transporturilor, a subliniat, 頽tr-un interviu 頽 exclusivitate acordat recent redacei noastre, cp鈔la sf鈘篿tul anului 2004 頽 ra noastrau fost construite 頽 total 320.000 de poduri rutiere, a c鉹or lungime m鉺oar13.400 km. Dintre acestea, numai 頽 ultimii 15 ani au fost construite 150.000 de poduri, lungimea lor totaldep愫ind 8.300 km. Ceea ce 頽seamncaproape 頽 fiecare an au fost construite circa 10.000 de poduri.

Pe fluviul Yangzi, primul pod a fost construit 頽 1956 頽 ora簎l Wuhan cu ajutorul Uniunii Sovietice. P鈔acum au fost construite cu forle proprii pe acest mare fluviu peste 20 de poduri. Pe fluviul Huangpu din Shanghai, primul pod a fost dat traficului 頽 1991. Dar acum pentru traversarea acestui fluviu exist6 poduri, plus 5 tuneluri subfluviale.

O altserie de date este 篿 mai conving鉻oare. Podul Nanpu de pe fluviul Huangpu, din Shanghai, a fost primul pod din ra noastrcu o deschidere de peste 400 m. La 30 aprilie 2005, a fost dat 頽 folosin Podul Runyang de peste fluviul Yangzi, cu o deschidere de 1.490 m, fiind 頽 momentul de fa al 3-lea mare pod de acest gen din lume.

Podul Sutong de peste fluviul Yangzi va fi terminat 頽 anul 2008 篿 va deveni podul pe cabluri cu cea mai mare lungime din lume. Podul Lupu de pe fluviul Huangpu din Shanghai, inaugurat la 28 iunie 2003, are o lungime de 550 m, fiind cel mai mare pod 頽 arc 頽 lume.

蝞 ultimii ani, au 頽ceput lucr鉹ile de construce a unor poduri ce trec peste golfuri marine. Podul M鉹ii Chinei de Est, de l鈔gGolful Hangzhou din provincia Zhejiang, care va fi 頽cheiat p鈔la sf鈘篿tul acestui an, va avea o lungime de 32,5 km, iar podul maritim care traverseazgolful Hangzhou, va fi de 36 km. Acest pod care va fi dat 頽 folosin duptrei ani va deveni cel mai lung pod maritim din lume. De-a lungul magistralelor rutiere ce leagregiunile nordice de cele sudice, vor fi ridicate o serie de poduri, travers頽d Golful Bohai, estuarul fluviului Yangzi, golful Hangzhou, delta fluviului Perlelor 篿 str鈓toarea Qiongzhou.

Potrivit unui program elaborat de Ministerul chinez al Transporturilor, 頽 regiunile vestice ale rii vor fi construite o serie de poduri peste defileuri, 頽 podi簎l Qinghai - Tibet, podi簎l Loess 篿 頽 de篹rt.

蝞 ultimii ani, companiile chineze簍i au 頽ceput scoopereze mai mult cu cele str鉯ne 頽 acest domeniu. China Road & Bridge Corporation 篿 China Harbour Engineering Company, doucompanii puternice 頽 acest domeniu din ra noastr construiesc acum cel mai mare pod din Indonezia. 蝞 iunie 2004, Rom鈔ia a semnat cu firma China Road & Bridge Corporation un acord privind construirea unui pod peste Dun鉹e, 頽 judel Br鉯la.

Chu Qunli