Anul acesta se 頼plinesc 60 de ani de la victoria poporului chinez 頽 r銁boiul de rezisten 頼potriva agresorilor japonezi, care a durat 頽tre iulie 1937 篿 august 1945. Acesta a fost primul r銁boi de eliberare naonal din ultimii peste 100 de ani, 頽 care poporul chinez a obnut o mare victorie 頼potriva agresorilor externi.
La 18 septembrie 1931, armata japonez a lansat un atac asupra garnizoanei Beida, 頽 provincia Liaoning din nord-estul Chinei, ocup鈔d 頽 patru luni cele trei provincii din aceast parte a Chinei Liaoning, Jilin 篿 Heilongjiang.
蝞 seara zilei de 7 iulie 1937, forle japoneze au atacat pe nea簍eptate unit涇ile militare chineze staonate 頽 ora簎l Wanping, de l鈔g Podul Lugou (Podul 凪arco Polo"), aflat la vreo 20 de km 頽 partea de sud-vest a ora簎lui Beijing, riposta forlor chineze fiind dur Acesta este cunoscut 頽 istoria Chinei ca 処ncidentul de la Podul Lugou", care a marcat prologul r銁boiului de rezisten a poporului chinez 頼potriva agresorilor niponi.
蝞tregul r銁boi poate fi 頼p鉹t 頽 trei etape. Prima, 頽tre iulie 1937 篿 octombrie 1938, este etapa de defensiv strategic 蝞 aceast perioad 頽 septembrie 1937, s-a format frontul unit naonal al P.C.Chinez 篿 Partidului Kuomintang 頼potriva agresorilor japonezi.
蝞tre octombrie 1938 篿 decembrie 1943 a fost etapa a doua, a confrunt鉹ii strategice. 蝞 aceast etap Wang Jinwei, comandantul aripii projaponeze din guvernul guomindanist, a capitulat 頽 mod deschis, iar liderul Partidului Kuomingtang, Jiang Jieshi a promovat o politic de 剅ezisten pasiv 篿 combatere activ a comuni簍ilor". P.C.Chinez a promovat o politic de dezvoltare a forlor progresiste, de c夂tigare a forlor neutre 篿 de izolare a forlor 頽c鉷涇鈔ate", conduc鈔d armata 篿 poporul s dea o rezisten d鈘z pe de o parte, iar pe de alta s resping campaniile anticomuniste lansate de Guomindang.
Din ianuarie 1944 p鈔 頽 august 1945, r銁boiul a intrat 頽 cea de-a 3-a etap cea a contraatacurilor strategice. Forle conduse de P.C.Chinez au lansat ofensive 頽 diferite regiuni ale rii, obn鈔d o serie de victorii importante.
La 8 august 1945, guvernul sovietic a declarat r銁boi Japoniei, trimind Armata Ro篿e 頽 regiunile din nord-estul Chinei. La 15 august 1945, 頼p鉹atul japonez Hirohito a anunt capitularea necondionat a Japoniei, iar ceremonia de semnare a capitul鉹ii Japoniei a avut loc pe ziua de 2 septembrie 1945 pe un vas american acostat 頽 Golful Tokyo din Japonia. R銁boiul de rezisten 頼potriva agresorilor japonezi s-a 頽cheiat victorios pentru China. Guvernul chinez a declarat ziua de 3 septembrie Ziua victoriei 頽 r銁boiul de rezisten 頼potriva agresorilor japonezi.
Pe 頽treaga perioad a r銁boiului, armata chinez a scos din lupt peste 1.500.000 de militari japonezi 篿 1.280.000 de militari ai armatei-marionet
Pe de o parte, poporul chinez a suferit pagube umane 篿 materiale uria篹. Armata japonez a ocupat la un moment dat 26 de provincii, peste 1500 de ora篹 篿 jude din ra noastr totaliz鈔d o suprafa de peste 6 milioane kmp. 蝞 urma aplic鉹ii politicii de 刯efuire total incendiere complet 篿 ucidere a tuturor" efectele au fost moartea 篿 r鉵irea a peste 35 milioane de militari 篿 civili chinezi. Dup ocuparea ora簎lui Nanjing, armata japonez a ucis 頽 ziua de 13 decembrie 1937 peste 300.000 de civili 篿 militari lua prizonieri 頽 ora Armata japonez a mai folosit 頽 r銁boi arme chimice 篿 biologice. Pierderile materiale suferite de China au 頽sumat peste 560 miliarde de dolari americani.
R銁boiul de rezisten al poporului chinez s-a bucurat de solidaritatea 篿 sprijinul multor ri 篿 popoare. Jurnali簍i, doctori, profesori, ingineri 篿 militari din multe ri au venit 頽 China pentru a ajuta poporul chinez. Printre ei se num鉹 篿 medicii rom鈔i David Iancu 篿 Bucur Clejan, care au venit 頽 1939 頽 ra noastr ca membri ai unei echipe medicale internaonale 篿 au salvat via multor solda chinezi r鉵i 頽 lupte.
Chu Qunli
|