Stima ascult鉻ori, duminic 29 ianuarie dupcalendarul gregorian, a fost Anul Nou dupcalendarul tradional chinezesc, cunoscut dupcum 簍i dumneavoastr prin denumirea de S鉹b鉻orea Prim鉽erii, cea mai mare s鉹b鉻oare tradionala naunii chineze, tot a篴 de preitca 篿 Cr鉩iunul 篿 Curbanul pentru alte popoare.

蝞 China obiceiul S鉹b鉻orii de Prim鉽ardateazde circa patru mii de ani! Numai cla 頽ceput nu se numea a篴 篿 nici nu avea o zi fix 蝞 secolul al X-lea e.n. chinezii au numit Anul Nou „S鉹b鉻oarea Prim鉽erii". Pe vremea aceea, cuv鈔tul „an" (Nian 頽 chinez avea un sens anume: recolte bogate la toate culturile.

Duptradia populardin China, S鉹b鉻oarea Prim鉽erii curpinde, 頽 sens larg, o perioadlung 頽cep鈔d din ziua de 23, 篿 chiar 8 a ultimei luini din calendarul tradional chinezesc, 篿 termin鈔du-se la data de 15 a primei luni, cu Festivalul Lampioanelor. 蝞 aceastperioad ultimia noapte a anului, adicajunul Anului Nou, 篿 頽t鈏a zi a primei luni din noul an sunt cele mai bogate 頽 manifest鉹i folclorice 篿 socotite drept puncte culminante ale s鉹b鉻orii.

Ajunul Anului Nou chinezesc este petrecut 頽 multe 篿 diferite feluri, diferenindu-se de la o localitate la alta. Nelipsiteste at鈚 頽 nordul, c鈚 篿 頽 sudul rii, cina luat頼preunde 頽treaga familie. S鉹b鉻oarea este o bunocazie pentru fiecare, indiferent unde s-ar afla, sse 頽toarcacaslu sfie al鉻uri de ai s鉯. La aceastcin頽 fimilie, se servesc de regulzeci de feluri de preparate dintre care, mai ales 頽 sudul rii, pe簍ele 篿 br鈔za de soia nu pot lipsi, deoarece, pronuna cuvintelor „br鈔z 篿 „pe簍e" este identic頽 limba chinezcu „bun鉺tare" 篿 „bel簎g", 頽 sens simbolic fire簍e. 蝞 nordul Chinei la cina amintit de regulnu lipsesc colna篿i.

蝞 ajunul Anului Nou mai existun obicei la fel ca la rom鈔i, anume de a veghea la sf鈘篿tul anului. Oamenii 詈i iau r鉳as bun de la anul ce se 頽cheie 篿-l 頽t鈓pinpe cel nou, 頽 care 詈i pun speranle cele mai frumoase, petrec鈔d revelionul cu mare veselie. 蝞 unele regiuni, la sate, 頽cde la ora 4 5 diminea, tinerii 篿 adolesceni 頽cep sa篹ze 篿 saprindpetarde.

Obiceiul este legat de o legendpotrivit c鉹eia 頽 antichitate exista un demon numit „Anul", care vieia 篿 vieia 頽 p鉪ure. 蝞 ajunul anului nou demonul intra 頽 sat f鉩鈔d r鉼 oamenilor. 蝞tr-un an demonul a trecut poarta casei unui om s鉹ac. Acesta, neav鈔d de nici unele 篿 nici m鈔care, a pus ni簍e trestii de bambus 頽 sob ca saibm鉩ar foc. Buc涇ile de bambus cuprinse de fl鉩鉹i, au explodat cu zgomot mare 篿 l-au b鉭at pe demon 頽 to speriei, pun鈔du-l pe fug Vestea s-a r鉺p鈔dit 篿 to s鉻enii au 頽ceput spunpe foc bumbu篿 頽 ajunul noului an, cu speran c篿 ei vor izgoni demonii. Ulterior, dupce au inventat praful de pu篶 chinezii au renunt spunbambusul pe foc 篿 au fabricat pocnitori. 蝞 zilele noastre, 頽 perioada S鉹b鉻orii Prim鉽erii, at鈚 la sate c鈚 篿 頽 ora篹, se aude ziua 篿 noapte bubuitul ne頽cetat al petardelor, zeci 篿 sute de mii ... subliniindu-se astfel atmosfera exuberanta s鉹b鉻orii. Excepa fac unele mari metropole unde, din considerente de securitate, sunt introduse anumite m鉺uri restrictive.

Un alt obicei este al stihurilor paralele dedicate prim鉽erii. Stihurile acestea sunt 頽totdeauna 頽 perechi, 篿 se scriu pe dousuluri de h鈘tie ro篿e, cu ur鉹i de Anul Nou. Apoi se lipesc pe canaturile u篿i de la intrarea 頽 cas Culoarea ro篿e simbolizeaz 頽 concepa chinezilor, fericirea, bucuria 篿 norocul.

蝞 aceea篿 perioadse practic頽 China 篿 obiceiul de a 頼podobi camerele cu imagini de Anul Nou, deosebit de viu colorate. Aceste tablouri constituie un gen special de artpictural頽 ra noastr Ele sunt caracterizate prin tr鉺鉻uri fine, compozii pun exagerate, o policromie impresionant篿 un specific pronunt folcloric. Astfel de tablouri au ca tematicrecolta bogat aspecte ale muncii agricole, peisaje naturale, flori 篿 p鉺鉹i etc. Dintre acestea unele sunt lipite exclusiv pe u篿 篿 au un trecut foarte 頽dep鉹tat. 蝞 celebrul roman clasic chinezesc „C鉲鉻orie spre soare apune" se poveste簍e cdoi generali Qin Shubao 篿 Yu Chigong au stat de gard nop 頽 篿r, 頽 fa od鉯i 頼p鉹atului Li Shimin din dinastia Tang (618 907 e.n.), ap鉹鈔du-i lini簍ea somnului de duhurile rele. 蝝p鉹atului i s-a f鉩ut milde ei, 篿 a dat poruncunor pictori de curte spicteze portretele celor doi generali, care sfie apoi lipite pe canaturile pori. Dupaceea, oamenii de r鈔d au 頽ceput 篿 ei sfacla fel 篿 a篴 s-a n鉺cut obiceiul de care v-am amintit.

Dintre cele mai vesele manifest鉹i ale S鉹b鉻orii Prim鉽erii din China se num鉹篿 tradionalul Yuan Xiao, adicFestivalul Lampioanelor care se desf愫oarla dous鉷t鉳鈔i dupAnul Nou chinezesc. Trei zile 篿 trei nop, principalele str銁i ale localit涇ilor din rtrepideazsub 簎voiul ne頽trerupt ale carelor 篿 cor鉨iilor alegorice, fastuos 頼podobite, purt鈔d personaje cunoscute, din folclorul local. Aceste care 篿 cor鉨ii sunt 頽conjurate de muzican 篿 formai artistice, ca 篿 de dansatori pe catalige. Se pot vedea multe m愫ti 篿 costume pitore簍i. Copii 頽ve簃鈔ta 頽 m鉻ase ro篿e 篿 galben simbol al bucuriei, izbesc necontenit micile lor talere de aram Nu lipsesc nici tinerele fete cu pas graos. Cortegiile sunt 頽sote de mii 篿 zeci de mii de locuitori care poartlampioane colorate, de toate formele 篿 m鉹imile. 蝞 piele din ora篹, sau la hotarele satelor, dragoni imen篿 篿 lei caraghio篿, ascunz鈔d sub „pielea" lor, din brocart ro簎 篿 negru, zece-doisprezece oameni, executdansuri acrobatice ametoare 頽curaja de spectatori entuzia簍i ...

蝞 anii reformei 篿 deschiderii, manifest鉹ile prilejuite de S鉹b鉻oarea Prim鉽erii au c鉷鉻at noi connuturi. Fel 篿 fel de t鈘guri comerciale, festivaluri, iarmaroace, stagiuni teatrale 篿 cinematografice, expozii, competii sportive, incluz鈔d arte marale 篿 altele, vin sreliefeze via material篿 starea sufleteasctot mai bune, speran 篿 頽crederea oamenilor 頽 viitor, cre鈔d o atmosfers鉹b鉻oreasc頽c篿 mai pregnant

Dragi prieteni, v-am adus 頽 atene unele obiceiuri chineze簍i legate de S鉹b鉻oarea Prim鉽erii. Poporul nostru a p愫it de c鈚eva zile pragul Anului Nou tradional, an al C鈏nelui dupzodiacul chinezesc. Sper鉳 din toatinima ca acesta sne aduc 篿 nou篿 dumneavoastr ca 篿 oamenilor de pretutindeni, mai multe bucurii 篿 satisfaci ale 頼plinirilor.