La 15 octombrie 2005 s-au 頽cheiat lucr鉹ile de montare a 篿nelor de cale feratpe magistrala Qinghai-Tibet, care porne簍e din ora簎l Xining din provincia Qinhai 篿 ajunge p鈔la Lhasa, re篹din Regiunii Autonome Tibet, av鈔d o lungime de 1956 de km.

Construirea acestei magistrale feroviare are o deosebitsemnificae pentru aplicarea programului strategic de exploatare 篿 dezvoltare a regiunilor vestice ale rii 篿 pentru 頼bun鉻涇irea viei populaei care tr鉯e簍e de-a lungul acestei linii ferate. 蝞 acela篿 timp, aceastrealizare va contribui la cre簍erea solidarit涇ii 頽tre cet涇enii chinezi de diferite naonalit涇i conlocuitoare din zon篿 la realizarea complexa obiectivului naonal de edificare a unei societ涇i cu un nivel decent de via.

Ceremonia 頽ceperii lucr鉹ilor de construce a c鉯i ferate Qinghai-Tibet a avut loc pe data de 29 iunie 2001, simultan 頽 localit涇ile Germu 篿 Lhasa. Traseul magistralei traverseazlanrile muntoase Kunlun 篿 Tanggula 篿 are un tronson lung de 550 de km construit pe teren permanent 頽ghet. 960 de km se aflla o altitudine de peste 4000 de metri deasupra nivelului m鉹ii, cel mai 頽alt punct fiind la o altitudine de 5072 m. Marea majoritate a porunilor sunt construite 頽 „zone interzice viei" 篿 „zone f鉹urme omene簍i". De-a lungul liniei au fost construite 7 tunele 篿 286 de poduri. Tunelul cel mai lung m鉺oar3,3 km, iar podul cel mai lung m鉺or11,7 km.

Oamenii de 簍iin 篿 constructorii chinezi au rezolvat pe parcurs cele 3 mari probleme nesoluonate pe plan mondial - a terenurilor permanent 頽ghete, a condiilor de mediu nefavorabile 篿 a lipsei de oxigen.

Pentru a proteja animalele s鉲batice, au fost create de-a lungul liniei 33 de coridoare speciale pentru a permite traversarea lor 頽 perioadele de migrare. Ast銁i, antilopele tibetane, iacii s鉲batici 篿 alte animale tr鉯esc lini簍ite pe p愫unile din nordul Podi簎lui Tibet.

Anterior, leg鉻urile de transport dintre Tibet 篿 alte regiuni ale rii erau numai rutiere 篿 aeriene, care, din cauza costului ridicat 篿 al condiilor climatice vitrege, nu puteau satisface solicit鉹ile cresc鈔de ale dezvolt鉹ii social-economice a Tibetului. Dupdarea 頽 folosin a acestei linii ferate, traficul de m鉹furi 篿 pasageri va fi preluat 頽tr-o mare m鉺urde trenuri, ceea ce va reduce substanal cheltuielile de transport, fiind 頽 beneficul direct al populaei tibetane 篿 al leg鉻urilor Tibetului cu alte regiuni ale rii.

Primele curse experimentale pe aceastcale feratvor 頽cepe 頽 luna iulie 2006. 蝞 urm鉻orii 5 ani, linia respectivva fi prelungitde la Lhasa la Rikaze 篿 Lingzhi, douora篹 importante din Regiuniea AutonomTibet.

P鈔la sf鈘篿tul anului 2003, lungimea c鉯lor ferate din China a juns la 73.000 km, dintre care peste 20.000 de km de linii duble 篿 18.000 de km de linii electrificate. Traficul feroviar situeazChina pe primul loc 頽 lume. P鈔頽 anul 2020, lungimea c鉯lor ferate din ra noastrva ajunge la 100 de mii km.

(Chen Luping)