Pe data de 28 noiembrie 1895, francezul Louis-Jean Lumiere, 頼preun cu fratele s鉼, Auguste Lumiere, au inventat 篿 construit primul aparat de filmat din lume. Ei au proiectat pentru prima dat 頽 lume, la Paris, o pelicul ce a marcat na簍erea cinematografiei.
蝞 1905, chinezul Ren Qintai a achizionat un aparat manual de filmat, de fabricae francez 篿 41 de pelicule. Cu acestea a turnat filmul mut „Dingjunshan". Cu toate c pelicula a durat numai 17 minute, ea a 頽semnat totu篿 na簍erea cinematografiei chineze, care a ajuns, anul acesta, la centenar. Iat pe scurt drumul parcurs de industria cinematografiei chineze.
Primul film artistic mut, de scurtmetraj, a fost turnat 篿 difuzat 頽 1913 la Shanghai.
蝞 1928 a fost turnat primul film sonor din ra noastr - ecranizarea unei opere locale.
蝞 1957, a fost turnat de c鉻re Studiourile cinematografice din Beijing primul film artistic color, „Rug鉩iuni", inspirat din romanul omonim al marelui scriitor chinez Lu Xin.
蝞t鈏a produce artistic color pe ecran lat a fost „Povestea nou a unui veteran", filmat 頽 1959 de studiourile Haiyan din Shanghai. Pelicula a fost premiat la Festivalul internaonal de film de la Moscova din 1959.
蝞 1962 a ap鉹ut 頽 China 篿 primul film pe ecran panoramic, numit „Peripeile unui scamator", turnat de Studiourile cinematografice Tianma din Shanghai.
蝞 2003, au fost turnate 頽 ra noastr 140 de filme artistice, dintre care o treime au fost realizate 篿 cu capital privat. 蝞 2004, au fost realizate 212 filme, dintre care 20 頽 sistem digital.
Televiziunea Central - CCTV - 篿 televiziunile locale din ra noastr au deschis canale speciale de filme.
蝞 1962 a fost instituit Premiul „O sut de flori", iar apoi „Coco簎l de aur", premii considerate cele dou „Oscaruri ale Chinei".
Ora篹le Changchun 篿 Shanghai au 頽ceput din 1992 篿 respectiv 1993 s organizeze festivaluri internaonal de film, o dat la doi ani.
蝞 ultimii ani, sectorul cinematografiei din ra noastr este supus, ca 篿 alte domenii, unei reforme profunde. Comercializarea producilor cinematografice, accesul capitalului privat 頽 industria cinematografic accesul capitalului str鉯n pe pia cinematografic chinez modernizarea cinematografelor 篿 introducerea tehnologiilor digitale sunt numai c鈚eva aspecte ale reformei 頽 acest domeniu.
Dup ce filmul „Sorgul ro簎", 頽 regia lui Zhang Yimou, a obnut, 頽 1988, „Ursul de aur" la Festivalul internaonal de film de la Berlin, tot mai multe produci cinematografice chineze簍i s-au afirmat la diverse competii internaonale.
(Chu Yiping)
|