 Minoritatea dulong locuie簍e 頽 principal 頽 zona fluviului Dulong din judel autonom Gongshan al etniilor Dulong 篿 Nu din districtul autonom Nujiang al etniei Lisu, provincia Yunnan, din sud-vestul Chinei. O mic parte din ei se afl pe ambele maluri ale fluviului Nujiang, din acela篿 jude Conform ultimului recens鉳鈔t aceast etnie are o populae de 7426 de suflete, fiind una dintre etniile cu cea mai mic populae din ra noastr Ei vorbesc limba proprie ce aparne familiei limbilor chino-tibetane, similar cu cea a etniei nu. Limba lor nu are forma scris
Exist foarte pune consemn鉹i istorice despre originea acestei etnii. Acestea arat 頽s c ei erau sub dominaa triburilor Nanzhao 篿 Dali din Naxi, 頽cep鈔d din timpul dinastiilor Tang (581-618) 篿 Song (960-1127) 篿 p鈔 la mijlocul dianstiei Qing (1644-1911), f鉹 s aib un nume uniform, fiind chemat ori „Qiao", „Qiu" sau „Qu". Numele dulong a fost stabilit abia dup proclamarea Chinei Noi, 頽 anul 1949, la cererea populaei.
Grupul etnic dulong este o etnie care iube簍e dansul 篿 muzica. Membrii ei 詈i pot exprima sentimentele de bucurie 篿 triste prin dans 篿 c鈔tec. Orice eveniment important, precum s鉹b鉻oarea recoltei, plecarea la v鈔at, 頽ceperea lucr鉹ilor de construce a unei case, ceremonia de logodn 篿 altele reprezint o bun ocazie pentru organizarea unei partide dans sau c鈔tec. Inteeresnat este 篿 faptul c toate dansurile 篿 c鈔tecele sunt improvizate.
Membrii dulong 詈i construiesc casele pe pantele abrupte ale munlor sau pe malul r鈛rilor. Cei din nordul regiunii locuiesc 頽 case din lemn, iar cei din sudul regiunii prefer casele din bambus.
Casele au de obicei dou nivele. La etaj sunt aranjate dormitoarele, iar parterul este destinat depozitelor 篿 grajdurilor de animale. Ei au obiceiul ca to membrii familiei s locuiasc 頽tr-o singur cas mare cu o vatr sau mai multe vetre, deci o vatr simboliz鈔d o familie mic Dac un membru al familiei se c鉺鉻ore簍e, se instaleaz o nou vatr 頽 cas Dac spaul nu este suficient, pentru fiii c鉺鉻ori se mai construiesc case noi l鈔g casa p鉹inteasc
C鈚 despre portul la aceast etnie, at鈚 b鉹bai, c鈚 篿 femeile dulong se 頼brac 頽 haine de bumbac 篿 p鉹ul lung p鈔 la um鉹. B鉹bai poart pantaloni scur. Fetele, c鈔d ajung la v鈘sta de 12-13 ani, 詈i tatueaz fa. Femeile din diferite zone au diferite motive pentru tatuaje 篿 詈i tatueaz diferite p鉹 ale fei.
Reprezentani etniei dulong se hr鉵esc 頽 principal cu orez 篿 gr鈛. V鈔atul reprezint pentru ei o important surs de aprovizionare. Le plac b鉼turile, ceaiul 篿 tutunul.
Membrii acestei etnii sunt curajo篿, muncitori, solidari 篿 genero篿. Este cunoscut ca o etnie cu o b un credibilitate 篿 moralitate. 蝞 zonele locuite de aceast etnie nu prea exist cazuri de furt 篿 alte acte ilegale. Ei cred 頽 animism 篿 faptul c toate lucrurile din lume au via. Totu篿, pentru izgonirea duhurilor rele, ei organizeaz diferite ritualuri. 蝞 prezent, 頽 r鈔dul lor sunt 篿 credincio篿 ai cre簍inismului. To prietenii 篿 rudele decedatului vor participa la funeralii pentru a-篿 exprima condoleanle fa de familia 頽doliat 蝞 zilele de doliu, to membrii satului 頽ceteaz munca 頽 comemorarea celui mort.
Reprezentani dulong 詈i 頽morm鈔teaz mori, cu excepa celor deceda din cauza unor boli grave. Ace簍ia se incinereaz sau sunt depu篿 pe ap
S鉹b鉻oarea Kaquewa este Anul Nou 篿 singura s鉹b鉻oare a acestei etnii. Ea este pr銁nuit 頽 luna decembrie dup calendarul agricol. Nu exist o dat fix 篿 durata ei variaz 頽 funce de abunden alimentelor.
|
