Grupul etnic oroqen locuie簍e 頽 principal 頽 judel autonom al etniei oroqen din Hulunbuir, Mongolia Interioar O mic parte din ei tr鉯esc 篿 頽 provincia Heilongjiang. Este una dintre minorit涇ile naonale cu populae foarte mic din ra noastr numr鈔d numai 6.900 de suflete. Are limb proprie, din familia limbilor altaice, dar nu 篿 o form scris Pentru scriere se folosesc caracterele chineze簍i. Unii oroqeni vorbesc 篿 chineza, 篿 limba etniei daur.
Etnia este una din populaile str鉽echi din nordul Chinei. „Oroqen" are dou sensuri: „oamenii care tr鉯esc 頽 mun" 篿 „oamenii care folosesc reni". Este un nume pe care 篿 l-au dat chiar ei 頽篿篿. Str鉳o篿i lor locuiau 頽 zona din sudul lanlui muntos Xing'an 篿 頽 nordul provinciei Heilongjiang. 蝞 secolul al 17-lea, din cauza invaziei ruse, o parte din ei s-au str鉳utat 頽 teritoriile de l鈔g Dashengbu 篿 Shilubu.
Zonele locuite de aceast etnie se afl 頽 ad鈔cul p鉪urii ce acoper lanl muntos Marele Xing'an. De aceea, 頽ainte de proclamarea Chinei Noi majoritatea oamenilor se ocupa cu v鈔atul. Dup anii '50, au 頽ceput s p鉹鉺easc treptat p鉪urile, renunnd la via nomad Cu ajutorul guvernului, au 頽ceput s se ocupe de agricultur 篿 cre簍erea animalelor.
Portul etniei oroqen este puternic influent de 頽deletnicirea lor tradional v鈔鉻oarea. 蝝br鉩鉳intea, inclusiv acoper鉳鈔tul pentru cap, pantofii, p頽 篿 ciorapii, este f鉩ut din piele. Locuinle lor tradionale poart numele Xianrenzhu 篿 sunt ridicate din mai mult de 30 de ramuri de copaci. Sunt acoperite 頽 timpul verii cu coaj de mesteac鉵, iar iarna cu piele de animale. Au aspectul unor umbrele. Astfel de case se ridic 篿 se demonteaz foarte u簅r. 蝞 partea opus u篿i, la st鈔ga 篿 la dreapta, sunt amenajate locuri speciale pentru stat jos 篿 dormit 頽tr-o ordine respect鈔d reguli foarte stricte. 蝞 mijlocul casei se afl o vatr pentru g鉻it 篿 頽c鉲zit. Dimensiunea locuini difer 頽 funce de num鉹ul persoanelor din familie. 蝞 copacul din spatele locuini se at鈘n de obicei o cutie f鉩ut din coaj de mesteac鉵, 頽 care se pun imaginile zeilor. Femeile din cas nu au voie s le ating
Oroqenii sunt buni dansatori 篿 c鈔t鉹e. Majoritatea c鈔tecelor sunt despre natur dragoste 篿 v鈔鉻oare. Ei au obiceiul s 篿 exprime visurile 篿 dorinle prin dans. Au de asemenea multe creai literare, transmise oral din generae 頽 generae. Acestea includ povestiri, fabule, legende, proverbe, ghicitori. 蝞 connutul lor se pot identifica date despre originea etniei 篿 via de v鈔鉻or.
S鉹b鉻oarea Prim鉽erii este cea mai important s鉹b鉻oare a populaei oroqen. Este pr銁nuit 頽 aceea篿 zi ca 篿 s鉹b鉻oarea naonalit涇ii han.
|