 Etnia hezhe are o istorie 頽delungat 頽 nord-estul Chinei 篿 tr鉯e簍e mai ales 頽 judele Tongjiang, Raohe 篿 Fuyuan din zona fluviilor Songhua, Heilongjiang 篿 Usuri din provincia Heilongjiang. Se num鉹 tot printre minorit涇ile naonale cu cea mai mic populae din ra noastr La recens鉳鈔tul efectuat 頽 anul 2000 erau doar 4640 de oameni. Au limba lor proprie aparn鈔d familiei altaice. Se identific dou dialecte vorbite. Nu au scriere proprie. Din cauza frecventelor contacte cu naonalitatea han, limba chinez este folosit mai mult dec鈚 limba lor proprie. Numai cei de peste 50 de ani mai 簍iu acum s 篿 vorbeasc limba. Str鉳o篿i acestei etnii locuiau 頽 timpurile str鉽echi 頽 aceea篿 zon 頽 care tr鉯esc 篿 urma篿i lor.
Pescuitul reprezint principala lor surs de venit. At鈚 b鉹bai, c鈚 篿 femeile, tineri sau b鉻r鈔i, sunt buni pescari, av鈔d o experien bogat 頽 aceast ocupae. V鈔atul este 篿 el o surs de venit pentru grupul hezhe. 
蝞 trecut populaa hezhe locuia 頽 簅proane de coaj de mesteac鉵. 蝞s acum majoritatea 篿-au construit case de piatr cu acoperi de gl Mai puni locuiesc 頽 case de p鉳鈔t cu acoperi de paie.
Portul lor este asem鉵鉻or cu cel al naonalitat涇ii han. Diferen const 頽 materialul din care 詈i confeconeaz 頼br鉩鉳intea. Majoritatea hainelor lor sunt f鉩ute de piele de pe簍e sau de c鉷rioar
|
