T鈘gul C鈔tecelor, care este o manifestare tradionaldin Regiunea AutonomGuanxi-zhuang din sud-vestul Chinei. 蝞 cadrul s鉹b鉻orii, pe l鈔gc鈔tatul 頽 stil antifonic, se mai organizeaz篿 multe alte manifest鉹i festive.

Judel Wuming din sudul regiunii este una dintre zonele de ob鈘篿e ale acestei s鉹b鉻ori. Aici se adunanual sute de tineri, fete 篿 b鉯e, 頼br鉩a 頽 costume tradionale, la un fel de t鈘g de c鈔tece, transform鈔d locul 頽tr-o mare a c鈔tecului 篿 bucuriei.

Conformei legendei, a fost odato frumoasfatde etnie Zhuang, care avea o voce foarte pl鉩ut篿 c鈔ta foarte frumos. P鉹ini, care 詈i doreau un ginere priceput 篿 el la c鈔tece, au organizat 頽 acest scop o 頽trecere de c鈔tece. Afl鈔d vestea, mul tineri au venit sparticipe la ineditul concurs. Tradia s-a transmis din generae 頽 generae pentru ca apoi sse organizeze periodic o astfel de manifestare, care a devenit o s鉹b鉻oare a minorit涇ii zhuang.

T鈘gul C鈔tecelor se organizeazla 3 martie sau 5 mai, dupcalendarul tradional chinezesc 篿 cuprinde mai multe activit涇i festive, printre care aruncarea cu Xiu Qiu, lansarea petardelor 篿 artificiilor 篿 dansul cu pr鉰ina de bambus. Ceea ce a ascultat este medolia pentru astfel de dans, c鈔tat la Suona, un instrument muzical tradional chinezesc de suflat, la care au participat sute de tineri. A篴 cum v-am mai prezentat 頽tr-o edie anterioardespre etnia zhuang, Xiu Qiu este o podoab de obicei sferic din panglici de m鉻ase, care este 頼pletit頽 mod minuos 頽tr-o formsfericcu cele 12 petale, confeconate la r鈔dul lor din panglici de m鉻ase. Pe fiecare din cele 12 petale, ce reprezintcele 12 luni ale anului, este brodatc鈚e o floare, consideratfloarea lunii respective. 蝞tr-o astfel de „Xiu Qiu" sunt 頽velite deobicei semin de mei sau de bumbac. Obiectul 頽 formsfericsau p鉻rat頼podobit cu ciucuri 篿 m鉹gele este legat de o panglicde m鉻ase 篿 reprezintsimbolul dragostei.

Cu ocazia acestei s鉹b鉻ori, se prepartot felul de delicatese gastronomice 篿 prietenii 篿 rudele sunt invitate la massau la un pahar de b鉼tur 捭ranul din judel Wuming, Su Xianqing, ne-a explicat:

„蝞 ajunul acestei s鉹b鉻ori, fiecare gospod鉹ie trebuie sprepare orez 頽 cinci culori 篿 oucolorate, staie g鉯ni 篿 g夂ti. Populaa de etnie zhuang p鉺treaz篿 acum aceasttredie."

猧 despre orezul 頽 cinci culori v-am mai vorbit, dar nu stricdacmai repet鉳 篿 aici. Deci orezul 頽 cinci culori se face din orez v鈙cos, l鉺at la macerat 頽ainte de preparare 頽tr-un suc de plante pentru a c鉷鉻a cele cinci culori: ro簎, galben, negru, violet 篿 alb. Se spune cm鈔carea era foarte apreciatde zei 篿 de aceea s-a transmis din generae 頽 generae p鈔篿 頽 zilele noastre. Se mai spune corezul cu cinci culori este o jertf頽chinatzeii c鈔tecului, Sora Liu a Treia (Liu San Jie). Oricum, dupce m鉵鈔corezul cu cinci culori, familia va deveni mai prosper篿 membrii ei vor fi mai s鉵鉻o篿. Oul colorat simbolizeazafecunea dintre tinerii 頽dr鉭osti.

蝞 afarde diversele delicatese, b鉼tura este de nelipsit la T鈘gul C鈔tecelor. Oamenii se m鈔dresc de num鉹ul de musafiri primi 頽 timpul s鉹b鉻orii. Cu c鈚 sunt mai mul musafiri primi, cu at鈚 e簍i apreciat. Duppaharele de vin de orez, localnicii devin 篿 mai activi la c鈔tat, care dureazdeseori p鈔la zorii zilei.

蝞 ultimii ani, datoritimplic鉹ii autorit涇ilor locale, T鈘gul C鈔tecelor a atras din ce 頽 ce mai mul oameni din toate colrile rii. Mul au venit pentru a admira doar atmosfera festivala t鈘gului. Domnul Su Zhaorong, secretarul de partid al judelui Wuming din Guangxi ne-a m鉹turisit:

„A merge la T鈘gul C鈔tecelor a devenit o tradie apreciata populaei zhuang, 篿 nu numai. 蝞 ultimii ani, acesta a devenit din ce 頽 ce mai cunoscut Vin 篿 oameni din toate localit涇ile Chinei, p鈔篿 din Hong Kong 篿 Macao."