Despre CRIRedac–ua noastr’’/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi ķ¾ mediu

Economic

Sport

Na–uonalit®łi din China

Turism 頽 China

Buc»Ģä¤ia chinez’’/A>
(GMT+08:00) 2006-06-13 14:19:10    
Regiunea Autonom’’Tibet

cri-1

Regiunea Autonom’’Tibet (pe scurt Tibet) este una dintre cele 5 regiuni de acest fel din China. Este situat’’頽 SV Chinei pe PodiķĄl Qinghai-Tibet. Are o 頽tindere de 1,22 mil kmp, reprezent¶rd 12,8% din suprafa–m Įrii. Cu o altitudine medie de peste 4.000 m, Tibetul este considerat „AcoperiķĄl Lumii".

ē®c’’dinaintea erei noastre str鉳oķ¾i tibetanilor trąætori pe podi’’aveau leg»Ģuri cu popula–ua han, aflat’’頽 centrul Chinei. ē® timp diversele triburi de pe podiķĄl Qinghai-Tibet s-au unit ķ¾ au format actuala etnie. La mijlocul sec. 13, Tibetul a fost integrat oficial 頽 teritoriul Chinei. De atunci, s-a aflat permanent sub controlul autorit®łii centrale chineze, 頽 ciuda faptului c’’頽 China s-au schimbat mai multe dinastii ķ¾ regimuri politice.

Dup’’proclamarea R.P. Chineze 頽 anul 1949, guvernul central a adoptat, conform istoriei ķ¾ realit®łii din Tibet, o politic’’de eliberare pa簄ic’’a regiunii. 辤n¶rd seama de voin–m popula–uei tibetane, guvernul popular a aplicat 頽 aceast’’regiune un program de reforme democratice ķ¾ a anulat sistemul feudal-sclavagist. Mii ķ¾ mii de iobagi tibetani au fost elibera–u, deven¶rd st鉷¶ri 頽 noua societate. ē® septembrie 1965 s-a constituit oficial Regiunea Autonom’’Tibet.

Tibetul este populat 頽 principal de tibetani, reprezent¶rd 45% din popula–ua regiunii. Ei se ocup’’mai ales cu agricultura ķ¾ creĮMerea vitelor. Cei din oraźæ lucreaz’’頽 ateliere meĮMeķĄgä¤eĮMi, 頽 industrie ķ¾ comer’’ ē® regiune trąæesc ķ¾ membrii ai altor 10 na–uonalit®łi: han, hui, menba, luoba, naxi, nu, dulong etc.

Religia dominant’’頽 Tibet este lamaismul, ramur’’a budismului din China, räzp¶rdit’’ķ¾ 頽 Regiunea Autonom’’Mongolia Interioar’’ķ¾ provincia Qinghai. Ritualul funerar strä­echi a fost 頽humarea, dar 頽 prezent se practic’’ķ¾ expunerea corpurilor ne頽sufle–ute 頽 aer liber, c»Ģre „cer ķ¾ päzä¤i", scufundarea mor–ulor 頽 ape curg»Ģoare ķ¾ incinerarea.

Tibetanii au o fire deschis’’ķ¾ le place s’’c¶rte ķ¾ danseze. C¶rtecele lor sunt melodioase, fiind asociate cu dansuri. Se 頼brac’’cu c鉳Żhi scurte de m»Ģase sau bumbac cu m¶recile lungi. Deasupra poart’’halate lungi. Femeile le au f䤒’m¶reci ķ¾ le leag’’cu o centur’’la br鈛. Femeile poart’’ķ¾ un ķŗr–£le’’cu motive colorate, aidoma curcubeului. Śs bä¤ba–ui ķ¾ femeile poart’’bijuterii ķ¾ au pä¤ul 頼pletit 頽 cozi. Aliment de baz’’este pÜhnea tibetan’’din fąæn’’de orz sau de mazä¤e prąĀit’’ Prefer’’ceaiul amestecat cu unt ķ¾ lapte, vinul de orz ķ¾ carnea de vit’’ķ¾ oaie.

Anul Nou dup’’calendarul tibetan este sä¤b»Ģoarea cea mai important’’a acestei na–uonalit®łi. Sä¤b»Ģoarea 頽cepe la 頽tÜh ianuarie ķ¾ dureaz’’15 zile, perioad’’頽 care oamenii merg la templele din apropiere la slujbe sau ies pe str銁i c¶rt¶rd ķ¾ dans¶rd, dar nu fac vizite rudelor, aķĮ cum obi簄uiesc membrii popula–uei han.

Lin Ting

Pe aceeaķ¾ tema