Minoritatea Jing este una dintre minorit涇ile naonale cu populae foarte redusdin ra noastr ce num鉹mai pun de 23 000 de suflete, conform ultimului recens鉳鈔t efectuat 頽 2000. Denumirea acestei etnii a fost primitabia 頽 1958, conform voini acesteia, anterior fiind numitde „Jing" 篿 „Yue" de c鉻re ali. Majoritatea membrilor acestei etnii locuiesc 頽 cele trei insule Liwei, Wutou 篿 Sanxin din comuna Jiangping, din judel autonom Fangcheng al minorit涇ilor naonale din Regiunea AutonomGuangxi-zhuang.

Str鉳o篿i etniei jing au venit pe teritoriul actual al Chinei 頽cep鈔d din secolul al 16-lea. Atunci acele insule erau pustii 篿 nelocuite. Ei 篿-au f鉩ut aici vatra, al鉻uri de populaile han 篿 zhuang, venite ulterior. 蝞 secolul al 19-lea, c鈔d francezii au ocupat Vietnamul, au n鉽鉲it de mai multe ori zona populatde etnia jing. Aceastpopulae a dus o lupteroic al鉻uri de alte etnii din zon 頼potriva invadatorilor francezi. Ei au contribuit 篿 la victoria 頽 r銁boiul dus de poporul chinez 頼potriva agresorilor japonezi.

Membrii jing au limba lor proprie, asem鉵鉻oare cu limba vietnamez Majoritatea lor 簍iu 篿 limba chinez篿 vorbesc dialectul din Guangdong. Literatura lor oraleste foarte bogat poeziile ocup鈔d un loc foarte important. Ei iubesc muzica. C鈔tecele lor populare au peste 30 de categorii de melodii, cu versuri despre dragoste, nunt pescuit, balade 篿 datini. Unele sunt transmise din generae 頽 generae, iar altele sunt improvizate. Instrumentul muzical cu o singurcoardeste specific etniei jing. Acesta este f鉩ut din bambus sau lemn, are o lungime de 75 cm 篿 poate sproducun sunet pl鉩ut. 蝝preuncu c鈔tecele, dansul cu pr鉰ina de bambus, acest instrument muzical este considerat una dintre cele trei „perle" ale culturii etniei jing.

Populaa jing se ocup頽 principal cu pescuitul maritim. Este singura minoritate naonaldin China care tr鉯e簍e l鈔gmare.

Locuinle lor sunt f鉩ute 頽 principal din c鉹鉳id cu acoperide gl篿 sunt foarte rezistente la briza marin Ei se hr鉵esc 頽 principal cu orez.

C鈚 despre portul lor, femeile se 頼braccu bluze str鈔se la piept, f鉹guler 篿 pantaloni negri sau de culoare 頽chis C鈔d ies afar pun deasupra o hainlung alb asem鉵鉻oare cu Qipao (un halat lung - o haintradionalla chinezi), cu fante laterale p鈔mai sus de genunchi. O parte din femei p鉺treaz頽cobiceiul de a-篿 頽negri dini prin mestecarea frunzelor 篿 fructelor palmierului Binglang. B鉹bai poarto hainlungp鈔la genunchi, cu m鈔eci str鈔se 篿 o centurla mijloc. 蝞 prezent, 頽s majoritatea lor se 頼bracasem鉵鉻or membrilor naonalit涇ii han.

Tinerii jing 詈i aleg alesele sufletului prin c鈔tece 頽 stil antifonic. Dacunui b鉯at 頸 place o fat se apropie de ea 篿-i du簅r cu piciorul nisipul sau 頸 aruncfrunze. Dac篿 b鉯atul este alesul inimii fetei, ea 頸 r鉺punde printr-un gest asem鉵鉻or. Apoi invitun petor pentru a transmite c鈔tecele de dragoste. Cei doi mai trebuie s篿 ofere reciproc un papuc de lemn colorat. Daccei doi papuci formeazo pereche, cei doi sunt considera sorti so篿 soe 篿 se pot c鉺鉻ori. Dupaceea, b鉯atul va veni cu daruri la casa fetei, 頼preuncu ni簍e l鉼tari. 蝞 ziua nuni, casa miresei are u篿le 頽chise. 蝞 drumul 篿 p鉪urile ce duc la casa miresei sunt puse trei obstacole, prin care se trece numai prin c鈔tece 頽 stil antifonic. A篴dar, echipa de primire a miresei va fi l鉺atstreaccele trei obstacole instalate pe drum sau 頽 p鉪ure numai c鈔d nunta篿i din partea miresei vor fi mulmi de reprezentaile mielui. Tinerii c鉺鉻ori se duc spre casa b鉯atului pentru a continua acolo nunta abia dupcina servitla casa fetei.

Membrii etniei jing sunt taoi簍i, iar o micparte din ei cred 篿 頽 catolicism. 蝞 afarde S鉹b鉻oarea Prim鉽erii, S鉹b鉻oarea Qingming, Duanwu 篿 S鉹b鉻oarea Lunii, populaa jing mai petrece 篿 Festivalul de c鈔tece „Changhaduo". Aceasta este 篿 cea mai importants鉹b鉻oare pentru membrii etniei jing. Acest festival este organizat la pavilionul Ha, o construce specificetniei.