Despre CRIRedac–ua noastr’’/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi ķ¾ mediu

Economic

Sport

Na–uonalit®łi din China

Turism 頽 China

Buc»Ģä¤ia chinez’’/A>
(GMT+08:00) 2006-10-09 16:35:12    
Shenyang

cri-1

Dac’’anotimpul a trecut de la var’’spre iarn’’ v’’propunem s’’ne deplas鉳 ķ¾ noi din orŻhelul Liye din sudul Chinei spre Shenyang, mare ora’’din nord-estul Įrii noastre. Dup’’aprobarea ca Beijingul s’’devin’’gazd’’a Olimpiadei din 2008, au fost desemnate cinci oraźæ asociate capitalei pentru g銁duirea Jocurilor Olimpice, Shenyang fiind unul dintre acestea, plus Regiunea Autonom’’Special’’Hong Kong. Aici vor avea loc meciuri de fotbal. Vre–u s’’ĮMi–u prin ce se impune Shenyang? Haide–u s’’mergem 頽 ora’’ķ¾ vom afla!

OraķĄl Shenyang

Shenyang este capitala provinciei Liaoning, din nord-estul Chinei. El reprezint’’o baz’’important’’industrial’’a Chinei ķ¾ centrul economic, cultural, tehnologic ķ¾ de transporturi din zon’’

Pe acest p鉳¶rt strä­echi se gäzesc urme ale civiliza–uei umane dat¶rd de peste 7.200 de ani. Renumele pe care ĄW are Shenyang de ora’’istoric este legat de civiliza–ua Xinle, veche de peste 7.200 de ani, ķ¾ civiliza–ua manciurian’’ de peste 300 de ani. Shenyang a stat la originea culturii Liaohe din care s-a dezvoltat, p¶r’’la urm’’ cultura din nord-estul Chinei.

Shenyang este un ora’’populat de 32 de na–uonalit®łi: han, hui, xibo, manciurian’’ coreean’’ mongol’’’’a. Popula–ua total’’a oraķĄlui este de 6.851.000 de locuitori, din care etnia han reprezint’’92%, dup’’care urmeaz’’popula–uile hui, manciurian’’ķ¾ coreean’’

Primul obiectiv turistic impresionant din Shenyang este OraķĄl Interzis, care este, dup’’OraķĄl Inrterzis de la Beijing, cel de-al doilea grup arhitectonic integral päztrat din China ķ¾ cea mai veche construc–ue a dinastiei Qing, prezent¶rd o mare valoare istoric’’ķ¾ artistic’’ Palatul a fost construit 頽cep¶rd cu anul 1625 ķ¾ a fost terminat 頽 anul 1636, fiind reźædin–m celor doi fondatori ai dinastiei Qing.

Palatul Interzis de la Shenyang

Construc–ua este format’’din peste 90 de cl鉪iri cu peste 300 de camere ķ¾ ocup’’o suprafaĮ de 60.000 mp. Av¶rd ca linie axial’’Poarta Mare Qing - Palatul Chongzheng - Palatul Qingning, oraķĄl este 頼p䤖ut de la vest la est 頽 trei p䤖u. Mul–u turiĮMi chinezi ķ¾ strąæni au venit s’’viziteze OraķĄl Interzis de la Shenyang atraķ¾ de stilul arhitectonic deosebit ķ¾ bog®łia exponatelor.

Palatul Interzis de la Shenyang

Monarhii chinezi acordau mare aten–ue nu numai palatului unde trąæau, ci ķ¾ locului unde erau 頽morm¶rta–u. La Shenyang sunt dou’’morminte cunoscute: primul este Morm¶rtul de Nord (Morm¶rtul Zhaoling), unde sunt 頽morm¶rta–u al doilea suveran al statului Qing ķ¾ so–ua lui, cu o o suprafaĮ de 332 ha; celąĒalt de peste 500 ha ca suprafaĮ, este Morm¶rtul de Est (Morm¶rtul Fuling), unde se odihnesc primul conduc»Ģor al statului manciurian ķ¾ regina sa. Lucrä¤ile de construc–ue ale Morm¶rtului de Est au 頽ceputi 頽 anul 1629 ķ¾ s-au terminat 頽 1651. Dup’’mai multe renovä¤i s-a ajuns la amploareaactual’’ Pe l¶rg’’cele 108 trepte renumite, 頽 parcul morm¶rtului sunt lei, tigri ķ¾ cai de piatr’’mari ķ¾ plini de viaĮ. Construc–uile celor dou’’morminte sunt grandioase ķ¾ deosebite, reflect¶rd stilul arhitectonic chinez tradi–uonal.

Morm¶rtul de Nord (Morm¶rtul Zhaoling)

Minoritatea xibo este o na–uonalitate strä­eche din nordul Chinei, iar templul Taiping ne va povesti istoria evolu–uei acesteia. Templul Taiping are o existenĮ de aproape 300 de ani ķ¾ este o cl鉪ire cu fa–mda spre sud ķ¾ cu dou’’incinte. ē® templu sunt plasate statui ale lui Sakyamuni, celor 8 Bodisatva ķ¾ celor 4 gardieni ai cerului ķ¾ alte simboluri budiste.

Fiind o forĮ important’’頽 armata manciurian’’ bä¤ba–ui din na–uonalitatea xibo erau cunoscu–u pentru curaj ķ¾ voinicie. Din motive militare, ei s-au deplasat din nord la Shenyang ķ¾ s-au aźæzat aici. 1020 de militari xibo au fost trimiķ¾ 頽 anul 1764 la Yili din actuala Regiune Autonom’’Xinjiang-uigur’’pentru 頽tä¤irea apä¤ä¤ii la hotare. ē®ainte de plecare, pe 18 aprilie dup’’calendarul tradi–uonal chinezesc, militarii ķ¾ familiile lor s-au adunat la templul Taiping ķ¾ au –unut o ceremonie ritual’’de jertf’’頽 cinstea zeilor ķ¾ a str鉳oķ¾lor, care s’’i protejeze pe drum. De atunci, ziua de 18 aprilie este numit’’„Ziua MarķĄlui spre Vest", fiind o mare sä¤b»Ģoare local’’ Monumentul cu inscrip–uile despre istoria templului Taiping ķ¾ a na–uonalit®łii xibo este un obiect arheologic de prim rang na–uonal ķ¾ este päztrat 頽 OraķĄl Interzis din Shenyang.

Stima–u ascult»Ģori, din cauza spa–uului limitat al rubricii noastre, ne oprim deocamdat’’aici cu prezentarea oraķĄlui Shenyang. ē® edi–ua urm»Ģoare, realizatoarea ķ¾ prezentatoarea Zhang Xue v’’d’’o nou’’頽tÜknire, continu¶rd itinerarul 頽 acest ora’’minunat.

La Shenyang se dezvolt’’nu numai cultura local’’ ci se 頼pletesc mai multe culturi ķ¾ credin–q religioase.

Shenyang reprezint’’centrul religiei catolice din nord-estul Chinei. Pe parcursul a peste 100 de ani, din 1838 頽 1949, to–u episcopii diocezei Shenyang au fost francezi, iar preo–ui chinezi erau subordona–u. Pe 20 septembrie 1949, Papa a numit pentru prima dat’’chinezi 頽 demnit®łile de episcop al eparhiei Shenyang ķ¾ arhiepiscop al Bisericii Catolice din nord-estul Chinei.

Biserica catolic’’din sudul oraķĄlui Shenyang este construit’’頽 1873 ķ¾ ref鉩ut’’頽 1912. Curtea bisericii este 頼p䤖ut’’頽 dou’’ una vestic’’ķ¾ una estic’’ iar cl鉪irea bisericii este situat’’頽 nordul incintei estice. Cl鉪irea are de la est la vest 17 m ķ¾ de la sud la nord 66 m, fiind 頽alt’’de 40 m. Ea acoper’’o suprafaĮ de 1100 mp ķ¾ poate primi 1500 persoane. Fiind construit’’頽 stil gotic, biserica are la acoperi’’dou’’turnuri 頽 form’’conic’’decorate cu cruci ķ¾ trei por–u la intrare, ferestre mici pe pere–ui laterali, 24 de coloane de piatr’’頽 interior ķ¾ basoreliefuri decorative pe bolt’’ ē® cealalt’’curte se afl’’o cl鉪ire cu trei etaje, ridicat’’頽 anul 1926, care a fost sediul arhiepiscopiei.

Biserica catolic’’din sudul oraķĄlui Shenyang

Moscheea din sudul oraķĄlui Shenyang este cel mai mare l鉩a’’islamic din zon’’ Moscheea are trei cur–u, iar principalele cl鉪iri sunt sala de slujbe, pavilionul de observare a Lunii, cele dou’’sąĒi pentru predici, o baie pentru bä¤ba–u ķ¾ una pentru femei, o sal’’de odihn’’ķ¾ altele. Sala pentru slujb’’este la mijlocul celei de-a doua cur–u ķ¾ este orientat’’spre vest. Este o cl鉪ire de lemn 頼p䤖ut’’頽 dou’’ķ¾ av頽d peste 20 de camere. Pavilionul de observare a Lunii este 頽alt de 30 m ķ¾ are o form’’hexagonal’’ AcoperiķĄl pavilionului are pe v鈘f o decora–ue de cupru acoperit’’cu aur 頽 form’’de semilun’’ķ¾ la fiecare col’’este 頽tors 頽 sus, av¶rd cÜfe patru animale ķ¾ un clopo–ql ca decora–uuni.

Moscheea este condus’’de un imam ķ¾ reprezint’’centrul de adunare a musulmanilor din zon’’ Moscheea primeĮMe mul–u musulmani cu ocazia sä¤b»Ģorilor islamice importante, cum ar fi Corbanul sau bairamul mic. Aici au venit ķ¾ oaspe–u strąæni din Pakistan ķ¾ alte Įri islamice.

Moscheea din sudul oraķĄlui Shenyang

Muzeul provinciei Liaoning se afl’’頽 estul pie–qi, unde se gäzesc cl鉪irile administra–uei municipale ķ¾ reprezint’’unul dintre cele mai mari muzee de art’’din China. Exponatele din muzeu includ lucrä¤i caligrafice ķ¾ picturi dn dinastiile Tang, Song, Yuan, Ming ķ¾ Qing, broderii strä­echi, gravuri, h䤖u ķ¾ obiecte arheologice valoroase din zon’’

Turnul postului de televiziune ķ¾ radio Liaoning este o cl鉪ire modern’’ El a fost terminat 頽 1989 ķ¾ e situat pe malul canalului de sud ce str鉨ate oraķĄl. Turnul are o 頽ąĒ–ume de 305,5 m ķ¾ reprezint’’cea mai 頽alt’’cl鉪ire din nord-estul Chinei. Este o construc–ue multifunc–uonal’’de unde se transmit emisiuni de radio ķ¾ TV. ē®tre cotele 187 m ķ¾ 215.5 m sunt o sal’’de unde se poate admira oraķĄl, o sal’’de dans rotativ’’ķ¾ o teras’’頽 aer liber, unde pot sta 頽 acelaķ¾ timp peste 1.000 de persoane. De aici pute–u vedea 頽treaga panoram’’a oraķĄlui Shenyang.

Turnul postului de televiziune ķ¾ radio Liaoning

Dup’’ce am vizitat municipiul Shenyang, s’’ieķ¾m pu–un din ora’’la dou’’obiective turistice unice.

La poalele vestice ale muntelui Tiemao din districtul Xinchengzi este o pant’’neobi簄uit’’faimoas’’ lat’’de 15 m ķ¾ lung’’de peste 80 m. Curiozitatea pantei const’’頽 faptul c’’o maķ¾n’’cu motorul oprit va porni singur’’頽 sus. Dac’’urca–u pe pant’’cu bicicleta, ve–u merge de la sine cu vitez’’spre v鈘ful pantei, dar la cobor夂 trebuie s’’pedala–u cu putere.

Un alt obiectiv interesant este o suprafaĮ de 168 kmp cu aeroli–u. Cel mai mare are dimensiunile de 100’’0’’0 m ķ¾ o greutate de peste 200 de tone. S-a 頽chegat acum 4-5 miliarde de ani ķ¾ a c銁ut pe planeta noastr’’acum 1,9 miliarde de ani. Meteoritul acesta unic este considerat o comoar’’dat’’de Dumnezeu. Dup’’descoperirea acestor aeroli–u, s-a creat o baz’’de cercetare a acestora ķ¾ locul s-a transformat 頽tr-un parc pentru turiĮMi.

Meteorit

Vizita noastr’’la oraķĄl Shenyang se 頽cheie aici. Dup’’cum spune o zical’’chinezeasc’’ am privit cerul printr-un tub, adic’’am v銁ut doar o mic’’parte a oraķĄlui. V’’invit s’’l vede–u cu ochii dumneavoastr’’ dac’’ve–u veni 頽 China pentru Jocurile Olimpice din anul 2008.

Pe aceeaķ¾ tema