Beijing, ora cu o suprafa de peste 16.000 kmp 篿 o populae de peste 15 milioane, are o istorie de peste 3000 de ani. 蝞 aceasta str鉽eche 篿 totodat modern metropol oaspei 篿 prietenii str鉯ni veni s participe sau s asiste la JO din 2008, vor putea vizita numeroase obiective cultural-turistice, 頽tre care muzee, expozii, parcuri. 蝞 capitala Chinei se afl 6 obiective 頽scrise 頽 lista patrimoniului mondial, care merit s fie v銁ute de orice vizitator.
Marele Zid Chinezesc
Construca Marelui Zid a 頽ceput cu peste 2000 de ani 頽 urm 篿 a continuat 頽 perioadele urm鉻oare. Lungimea sa total dep愫ea 10.000 km. Cea mai mare parte a zidului a fost ridicat pe culmi muntoase 篿 deluroase pentru a fi valorificat din plin funca sa de ap鉹are. Cea mai solid porune a Marelui Zid se afl 頽 nordul Beijingului.. Zidul de aici, ce se 頽tinde peste mun 篿 v鉯 篿 are o 頽鉲me medie de circa 8 m, a fost construit 頽 principal din piatr 篿 c鉹鉳id fiind 頽t鉹it la fiecare 200 m cu c鈚e un turn de observae.
Palatul imperial de iarn - Ora簎l Interzis
Palatul imperial de iarn cunoscut drept „Ora簎l Interzis", a 頽ceput s fie construit 頽 1406, 頽 timpul Dinastiei Ming. Lucr鉹ile au fost finalizate 頽 14 ani. Aici au st鉷鈔it 24 de 頼p鉹a ai dinastiilor Ming 篿 Qing.
蝞 form rectangular re篹din imperial este cel mai vast complex de palate din lume, cu o suprafa de 720.000 mp. Este 頽conjurat de un canal cu ap ad鈔c de 篴se metri 篿 larg de 50 m, ca 篿 de ziduri 頽alte de zece metri.
Galbenul, culoarea imperial domin acoperi簎rile acestei construci.
Palatul de Var - Yiheyuan
Palatul de Var - Yiheyuan -, cu o suprafa de circa 300 ha a fost construit cu peste 150 de ani 頽 urm 篿 const 頽 principal din lacul Kunming 篿 muntele Longevit涇ii, g銁duind numeroase pavilioane 篿 alte construci. Pe malul nordic al lacului se afl o galerie lung de mai multe sute de metri, care actualmente serve簍e turi簍ilor ca loc de popas. Pe plafonul galeriei sunt peste zece mii de desene 頽 culori cu motive de flori, p鉺鉹i, personaje mitologice 篿 din romane chineze簍i.
Templul Cerului - Tiantan
Templul Cerului, construit 頽 anul 1420, este grupul de cea mai mare amploare de construci pentru ceremonii religioase din vechime. Principalele construci se g鉺esc la extremit涇ile axei nord-sud. Ele sunt Platforma Rotund Zidul Ecoului 篿 Palatul pentru Rug鉩iuni. Platforma Rotund este de piatr etajat cu trei niveluri. Aici era centrul ceremoniei de sacrificiu. Zidul Ecoului are un efect acustic foarte interesant, o 簅apt rostit l鈔g el auzindu-se clar la zeci de m. Palatul pentru Rug鉩iuni este o construce cu 3 acoperi簎ri suprapuse, plasat pe o teras de piatr tot cu trei niveluri, toate av鈔d form circular Albastrul, culoarea cerului, domin acoperi簎l construcilor principale de aici.
Mormintele Ming
Cele 13 morminte ale dinastiei Ming se g鉺esc 頽 localitatea Changping, situat la circa 70 km nord de centrul ora簎lui Beijing. Pe o suprafa de circa 40 de kmp, 頽conjurat din trei p鉹 de c鉻re masive muntoase, se afl mormintele a 13 頼p鉹a, 23 de 頼p鉹鉻ese 篿 numero篿 prin, prinse 篿 curtezane. Toate l鉩a篹le funerare se afl la poalele munlor 頽tr-o zon pitoreasc cu vegetae luxuriant
Morm鈔tul Dingling al 頼p鉹atului Zhu Yijun este singurul al c鉹ui pavilion subteran este deschis publicului vizitator.
Vestigiile omului de Beijing de la Zhoukoudian
Arheologi 篿 oameni de 簍iin au descoperit 頽 urm cu peste 70 de ani la Zhoukoudian, localitate situat la 48 km de centrul capitalei, fosile ale unui om preistoric, cunoscut drept omul de Beijing.
蝞tr-o pe簍er au fost identificate 篿 urme de folosire a focului. Aceast descoperire a avansat istoria folosirii focului de c鉻re om cu c鈚eva sute de mii de ani.
Cercet鉹ile arheologice arat c omul de Beijing a tr鉯t cu circa 690.000 de ani 頽 urm 篿 a creat o cultur paleolitic care a avut o influen profund 篿 durabil asupra dezvolt鉹ii 頽 paleolitic 頽 partea de nord a Chinei.
|