|
Nici un chinez nu are s��uite seara aceea special��de la 13 iulie 2001, c鈔d Comitetul Interna䮐onal Olimpic se 頽trunea la Moscova pentru a decide care dintre ora篹le candidate s��g銁duiasc��Olimpiada din anul 2008. Sute de milioane de chinezi urm鉹eau cu sufletul la gur��篿 cu ochii a䮐nti䮐 pe micile ecrane, transmisia TV 頽 direct. C鈔d votul a intrat 頽 al doilea tur, Juan Antonio Samaranch, pre篹dintele de atunci al CIO, a anun驜t cu vocea-i grav��lumii 頽tregi: „Ora簎l c夂tig鉻or ��Beijing!"
蝞 acest moment, a clocotit tot Beijingul, 頽treaga Chin�� Mult a簍eptata victorie care semnific��頼plinirea unui vis secular al poporului chinez, a fost s鉹b鉻orit��cum se cuvine, 頽tr-o atmosfer��emo䮐onant�� exuberant�� Ova䮐i, petarde, c鈔tece, dansuri, 篴mpanie ... au f鉩ut din noapte zi 頽 toat��„glia odraslelor dragonului".
蝞 asemenea momente efervescente, cei mai 頽 v鈘st��nu se puteau re䮐ne s��篿 depene amintirile dulci-am鉹ui despre lungul drum al Chinei de asociere la JO. 蝞 cele ce urmeaz��v��oferim, stima䮐 cititori, un montaj cronologic, menit s��puncteze principalele momente ale acestui drum parcurs spre marea familie a J.O.
1896 - Guvernul manciurian din China, aflat 頽tr-un proces ireversibil de declin, a primit invita䮐a de a participa la prima edi䮐e a olimpiadei moderne. Dar autorit涇ile habar nu aveau despre ce e vorba. A篴 c��din ignoran隣, prima 篴ns��a fost ratat��
1922 - Chinezul Wang Zhengting a fost ales membru al CIO.
1931 - Asocia䮐a Chinez��pentru Promovarea Sporturilor a fost admis��ca membr��a CIO.
1932 - Prima prezen隣 a Chinei la olimpiada de la Los Angeles prin Liu Changchun, student de la Universitatea Nord-Est.
1952 - Prima delega䮐e sportiv��trimis��de R.P.Chinez��a participat la olimpiada de la Helsinki.
1956 - China a boicotat olimpiada de la Melbourne, ca urmare a situa䮐ei cu „dou��Chine" create cu premeditare de c鉻re unii membri ai CIO.
1958 - China a rupt orice leg鉻ur��cu CIO.
1979 - A fost restabilit locul legitim al Chinei 頽 CIO.
1980 - China a boicotat al鉻uri de alte 65 de 隣ri olimpiada de la Moscova din cauza invaziei Uniunii Sovietice asupra Afghanistanului.
1984 - Tr鉭鉻orul chinez Xu Haifeng a c夂tigat 頽 cadrul olimpiadei de la Los Angeles, prima medalie de aur (la pistol) pentru patria sa.
1991 - Prim鉹ia Beijing a 頽aintat 頽 mod oficial CIO cererea de a g銁dui olimpiada din 2000.
1992 - Lotul chinez a c夂tigat la olimpiada de la Barcelona 16 medalii de aur.
1993 - Beijingul a ratat la reuniunea CIO, cu numai dou��voturi 篴nsa de a g銁dui olimpiada din 2000.
1996 - Delega䮐a chinez��a c夂tigat 16 medalii de aur la olimpiada de la Atlanta.
1999 - Prim鉹ia Beijing a 頽aintat CIO cererea de a g銁dui Olimpiada din 2008.
2000 - Delega䮐a sportiv��chinez��a c夂tigat la olimpiada de la Sidney 28 de medalii de aur, 16 de argint 篿 15 de bronz.
2001 - 蝞 urma votului, Beijingul a c夂tigat dreptul de g銁duire a olimpiadei din 2008.
2004 - Sportivii chinezi au cucerit la JO de la Atena 63 de medalii, pritre care 32 de aur, 17 de argint 篿 14 de bronz, situ鈔d China pe locul doi 頽 lume dup��SUA.
蝞 prezent toate preg鉻irile pentru olimpiada din 2008 se afl��頽 plin��desf愫urare 篿 cu succes. Tot ce poate da mai bun o cincime din popula䮐a planetei noastre e mobilizat pentru a asigura din punct de vedere ecologic, tehinico-簍iin䮐fic 篿 umanitar ca olimpiada de la Beijing s��devin��o edi䮐e de 頽alt nivel 篿 cu un pronun驜t specific.
„D��Chinei o 篴ns��篿 ea o s��r鉺pl鉻easc��lumea cu o minune", spune poetul. 猘nsa ni s-a dat 頽 urm��cu 5 ani, iar minunea o vor vedea cu proprii ochi oamenii de pretutindeni peste doi ani.
|
