Nici un chinez nu are suite seara aceea specialde la 13 iulie 2001, c鈔d Comitetul Internaonal Olimpic se 頽trunea la Moscova pentru a decide care dintre ora篹le candidate sg銁duiascOlimpiada din anul 2008. Sute de milioane de chinezi urm鉹eau cu sufletul la gur篿 cu ochii anti pe micile ecrane, transmisia TV 頽 direct. C鈔d votul a intrat 頽 al doilea tur, Juan Antonio Samaranch, pre篹dintele de atunci al CIO, a anunt cu vocea-i gravlumii 頽tregi: „Ora簎l c夂tig鉻or Beijing!"

蝞 acest moment, a clocotit tot Beijingul, 頽treaga Chin Mult a簍eptata victorie care semnific頼plinirea unui vis secular al poporului chinez, a fost s鉹b鉻oritcum se cuvine, 頽tr-o atmosferemoonant exuberant Ovai, petarde, c鈔tece, dansuri, 篴mpanie ... au f鉩ut din noapte zi 頽 toat„glia odraslelor dragonului".

蝞 asemenea momente efervescente, cei mai 頽 v鈘stnu se puteau rene s篿 depene amintirile dulci-am鉹ui despre lungul drum al Chinei de asociere la JO. 蝞 cele ce urmeazvoferim, stima cititori, un montaj cronologic, menit spuncteze principalele momente ale acestui drum parcurs spre marea familie a J.O.

1896 - Guvernul manciurian din China, aflat 頽tr-un proces ireversibil de declin, a primit invitaa de a participa la prima edie a olimpiadei moderne. Dar autorit涇ile habar nu aveau despre ce e vorba. A篴 cdin ignoran, prima 篴nsa fost ratat

1922 - Chinezul Wang Zhengting a fost ales membru al CIO.

1931 - Asociaa Chinezpentru Promovarea Sporturilor a fost admisca membra CIO.

1932 - Prima prezen a Chinei la olimpiada de la Los Angeles prin Liu Changchun, student de la Universitatea Nord-Est.

1952 - Prima delegae sportivtrimisde R.P.Chineza participat la olimpiada de la Helsinki.

1956 - China a boicotat olimpiada de la Melbourne, ca urmare a situaei cu „douChine" create cu premeditare de c鉻re unii membri ai CIO.

1958 - China a rupt orice leg鉻urcu CIO.

1979 - A fost restabilit locul legitim al Chinei 頽 CIO.

1980 - China a boicotat al鉻uri de alte 65 de ri olimpiada de la Moscova din cauza invaziei Uniunii Sovietice asupra Afghanistanului.

1984 - Tr鉭鉻orul chinez Xu Haifeng a c夂tigat 頽 cadrul olimpiadei de la Los Angeles, prima medalie de aur (la pistol) pentru patria sa.

1991 - Prim鉹ia Beijing a 頽aintat 頽 mod oficial CIO cererea de a g銁dui olimpiada din 2000.

1992 - Lotul chinez a c夂tigat la olimpiada de la Barcelona 16 medalii de aur.

1993 - Beijingul a ratat la reuniunea CIO, cu numai douvoturi 篴nsa de a g銁dui olimpiada din 2000.

1996 - Delegaa chineza c夂tigat 16 medalii de aur la olimpiada de la Atlanta.

1999 - Prim鉹ia Beijing a 頽aintat CIO cererea de a g銁dui Olimpiada din 2008.

2000 - Delegaa sportivchineza c夂tigat la olimpiada de la Sidney 28 de medalii de aur, 16 de argint 篿 15 de bronz.

2001 - 蝞 urma votului, Beijingul a c夂tigat dreptul de g銁duire a olimpiadei din 2008.

2004 - Sportivii chinezi au cucerit la JO de la Atena 63 de medalii, pritre care 32 de aur, 17 de argint 篿 14 de bronz, situ鈔d China pe locul doi 頽 lume dupSUA.

蝞 prezent toate preg鉻irile pentru olimpiada din 2008 se afl頽 plindesf愫urare 篿 cu succes. Tot ce poate da mai bun o cincime din populaa planetei noastre e mobilizat pentru a asigura din punct de vedere ecologic, tehinico-簍iinfic 篿 umanitar ca olimpiada de la Beijing sdevino edie de 頽alt nivel 篿 cu un pronunt specific.

„DChinei o 篴ns篿 ea o sr鉺pl鉻easclumea cu o minune", spune poetul. 猘nsa ni s-a dat 頽 urmcu 5 ani, iar minunea o vor vedea cu proprii ochi oamenii de pretutindeni peste doi ani.