Despre CRIRedac–ua noastr’’/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi ķ¾ mediu

Economic

Sport

Na–uonalit®łi din China

Turism 頽 China

Buc»Ģä¤ia chinez’’/A>
(GMT+08:00) 2006-10-16 20:01:18    
Patrimoniul mondial la Beijing

cri-1

Beijing, ora’’cu o suprafaĮ de peste 16.000 kmp ķ¾ o popula–ue de peste 15 milioane, are o istorie de peste 3000 de ani. ē® aceasta strä­eche ķ¾ totodat’’modern’’metropol’’ oaspe–ui ķ¾ prietenii strąæni veni–u s’’participe sau s’’asiste la JO din 2008, vor putea vizita numeroase obiective cultural-turistice, 頽tre care muzee, expozi–ui, parcuri. ē® capitala Chinei se afl’’6 obiective 頽scrise 頽 lista patrimoniului mondial, care merit’’s’’fie v銁ute de orice vizitator.

Marele Zid Chinezesc

Construc–ua Marelui Zid a 頽ceput cu peste 2000 de ani 頽 urm’’ķ¾ a continuat 頽 perioadele urm»Ģoare. Lungimea sa total’’depŻhea 10.000 km. Cea mai mare parte a zidului a fost ridicat’’pe culmi muntoase ķ¾ deluroase pentru a fi valorificat’’din plin func–ua sa de apä¤are. Cea mai solid’’por–uune a Marelui Zid se afl’’頽 nordul Beijingului.. Zidul de aici, ce se 頽tinde peste mun–u ķ¾ vąæ ķ¾ are o 頽ąĒ–ume medie de circa 8 m, a fost construit 頽 principal din piatr’’ķ¾ cä¤鉳id’’ fiind 頽tä¤it la fiecare 200 m cu cÜfe un turn de observa–ue.

Palatul imperial de iarn’’- OraķĄl Interzis

Palatul imperial de iarn’’ cunoscut drept „OraķĄl Interzis", a 頽ceput s’’fie construit 頽 1406, 頽 timpul Dinastiei Ming. Lucrä¤ile au fost finalizate 頽 14 ani. Aici au st鉷¶rit 24 de 頼pä¤a–u ai dinastiilor Ming ķ¾ Qing.

ē® form’’rectangular’’ reźædin–m imperial’’este cel mai vast complex de palate din lume, cu o suprafaĮ de 720.000 mp. Este 頽conjurat’’de un canal cu ap’’ad¶rc de ķĮse metri ķ¾ larg de 50 m, ca ķ¾ de ziduri 頽alte de zece metri.

Galbenul, culoarea imperial’’ domin’’acoperiķĄrile acestei construc–ui.

Palatul de Var’’- Yiheyuan

Palatul de Var’’- Yiheyuan -, cu o suprafaĮ de circa 300 ha a fost construit cu peste 150 de ani 頽 urm’’ķ¾ const’’頽 principal din lacul Kunming ķ¾ muntele Longevit®łii, g銁duind numeroase pavilioane ķ¾ alte construc–ui. Pe malul nordic al lacului se afl’’o galerie lung’’de mai multe sute de metri, care actualmente serveĮMe turiĮMilor ca loc de popas. Pe plafonul galeriei sunt peste zece mii de desene 頽 culori cu motive de flori, päzä¤i, personaje mitologice ķ¾ din romane chinezeĮMi.

Templul Cerului - Tiantan

Templul Cerului, construit 頽 anul 1420, este grupul de cea mai mare amploare de construc–ui pentru ceremonii religioase din vechime. Principalele construc–ui se gäzesc la extremit®łile axei nord-sud. Ele sunt Platforma Rotund’’ Zidul Ecoului ķ¾ Palatul pentru Rug鉩iuni. Platforma Rotund’’este de piatr’’etajat’’ cu trei niveluri. Aici era centrul ceremoniei de sacrificiu. Zidul Ecoului are un efect acustic foarte interesant, o ķŗapt’’rostit’’l¶rg’’el auzindu-se clar la zeci de m. Palatul pentru Rug鉩iuni este o construc–ue cu 3 acoperiķĄri suprapuse, plasat’’pe o teras’’de piatr’’tot cu trei niveluri, toate av¶rd form’’circular’’ Albastrul, culoarea cerului, domin’’acoperiķĄl construc–uilor principale de aici.

Mormintele Ming

Cele 13 morminte ale dinastiei Ming se gäzesc 頽 localitatea Changping, situat’’la circa 70 km nord de centrul oraķĄlui Beijing. Pe o suprafaĮ de circa 40 de kmp, 頽conjurat’’din trei p䤖u de c»Ģre masive muntoase, se afl’’mormintele a 13 頼pä¤a–u, 23 de 頼p䤻Ģese ķ¾ numeroķ¾ prin–u, prin–qse ķ¾ curtezane. Toate l鉩aźæle funerare se afl’’la poalele mun–ulor 頽tr-o zon’’pitoreasc’’ cu vegeta–ue luxuriant’’

Morm¶rtul Dingling al 頼pä¤atului Zhu Yijun este singurul al cä¤ui pavilion subteran este deschis publicului vizitator.

Vestigiile omului de Beijing de la Zhoukoudian

Arheologi ķ¾ oameni de ĮMiinĮ au descoperit 頽 urm’’cu peste 70 de ani la Zhoukoudian, localitate situat’’la 48 km de centrul capitalei, fosile ale unui om preistoric, cunoscut drept omul de Beijing.

ē®tr-o peĮMer’’au fost identificate ķ¾ urme de folosire a focului. Aceast’’descoperire a avansat istoria folosirii focului de c»Ģre om cu cÜfeva sute de mii de ani.

Cercetä¤ile arheologice arat’’c’’omul de Beijing a trąæt cu circa 690.000 de ani 頽 urm’’ķ¾ a creat o cultur’’paleolitic’’ care a avut o influenĮ profund’’ķ¾ durabil’’asupra dezvoltä¤ii 頽 paleolitic 頽 partea de nord a Chinei.