Despre CRIRedac–ua noastr’’/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi ķ¾ mediu

Economic

Sport

Na–uonalit®łi din China

Turism 頽 China

Buc»Ģä¤ia chinez’’/A>
(GMT+08:00) 2007-08-07 19:52:17    
Perla Orientului - Hong Kong

cri-1

Hong Kong este supranumit „Perla Orientului" ķ¾ reprezint’’cel mai popular ora’’asiatic pentru turiĮMi.

Hong Kong este situat 頽 extremitatea sudic’’a provinciei Guangdong, la est de gura de versare a Fluviului Perlelor ķ¾ este 頽vecinat cu Macao, la vest, ķ¾ cu oraķĄl Shenzhen, la nord. ē®tre insula Hong Kong ķ¾ peninsula Jiulong care se afl’’la nord de acesta este renumitul port Victoria, cu o suprafaĮ de 6.000 hectare, ce reprezint’’unul dintre cele mai importante trei porturi naturale din lume. Datorit’’apelor imense ķ¾ ad¶rci ķ¾ a mun–ulor 頽al–u care 頽conjur’’portul ķ¾ ofer’’ totodat’’ o protec–ue natural’’pentru port, Victoria a devenit un loc de ancorare ideal pentru vapoare ķ¾ constituie un canal principal pentru transportul naval interna–uonal, fiind unul dintre cele mai ocupate porturi din lume. ē® anii 40?ai secolului 19, unii englezi s-au stabilit la Hong Kong, iar apoi printr-o serie de tratate discutabile, englezii au luat cu for–m 頽 posesie o suprafaĮ total’’de 1830 de km?, care include insula Hong Kong ķ¾ cele 235 de insule limitrofe. La 頽ceputul anilor 80½Xi secolului trecut, guvernul chinez a ini–uat negocieri privind problema Hong Kong cu guvernul britanic pe baza principiului „O –mr’’ dou’’sisteme" formulat de fostul conduc»Ģor chinez Deng Xiaoping. Dup’’22 de runde de negocieri oficiale dintre cele dou’’p䤖u, pe 1 iulie, 1997, teritoriul cedat a revenit 頽 –mra-mam’’ķ¾ Regiunea Autonom’’Special’’Hong Kong din China s-a 頽fiin–mt.

Acum peste 150 de ani, Hong Kong era numit „p鉳¶rtul necultivat". Dar acum fostul p鉳¶rt pä¤äzit s-a dezvoltat 頽tr-un centru economic interna–uonal.

Hong Kong este cel de-al 11-lea sistem de comer’’interna–uonal, cea de-a 6-a piaĮ valutar’’interna–uonal’’ķ¾ cel de-al 12-lea centru bancar mondial. Peste 3.200 companii interna–uonale au sediul sau reprezentan–q la Hong Kong care se ocup’’頽 general cu comer–£l cu ridicata ķ¾ am鉵untul, importul ķ¾ exportul, servicii comerciale cum ar fi contabilitatea, reclama, consultan–m juridic’’ domeniile bancar ķ¾ financiar, industria produc»Ģoare, transportul ķ¾ alte servicii aferente.

Caracteristic pentru Hong Kong este gradul 頽alt de interna–uonalizare, condi–ui comerciale ķ¾ juridice favorabile, libertatea comer–£lui ķ¾ a comunicä¤ii informa–uilor, concuren–m liber’’ķ¾ deschis’’ o re–qa financiar’’mare ķ¾ bine dezvoltat’’ o infrastructur’’de prim rang a transportului ķ¾ a comunica–uilor, un sistem complet de salvare, precum ķ¾ coordonarea eficient’’頽tre patronat ķ¾ sindicat. ē® plus, Hong Kong-ul dispune de o mare rezerv’’de valute ķ¾ de monede stabile ķ¾ liber convertibile.

Regimul economic din Hong Kong este considerat de Fondul Monetar Interna–uonal unul avansat pentru c’’aici se aplic’’politica comer–£lui ķ¾ investi–uilor libere care nu pune bariere comerciale investitorilor strąæni ķ¾ permite, totodat’’ circula–ua liber’’a capitalurilor. Volumul total al ecomoniei Hong Kong s-a dublat 頽 ultimii 20 de ani, iar Produsul Intern Local se 頽registreaz’’o creĮMere anual’’de 4.9%.

Realizä¤ile ķ¾ prestigiul constant ob–unute de Hong Kong sunt asigurate de regimul special de administra–ue ķ¾ justi–ue.

Oficialit®łile Hong Kong sunt renumite prin simplitatea, onestitatea, marea eficienĮ ķ¾ transparen–m procedurilor. ē® mai multe cercetä¤i interna–uonale, Hong Kong este clasat printre cele mai oneste localit®łi din Asia. Comisia Anticorup–ue Independent’’din Hong Kong este o institu–ue care asigur’’func–uonarea dreapt’’ķ¾ onest’’a oficialit®łilor ķ¾ a societ®łilor comerciale. ē® afar’’de afaceri externe ķ¾ apä¤are, Regiunea Autonom’’Special’’Hong Kong are puterile administrativ’’ legislativ’’ judiciar’’ķ¾ de ultima instanĮ judec»Ģoreasc’’ 猠ful executivului reprezint’’cel mai 頽alt oficial al lui Hong Kong care desemneaz’’membri ai Comitetului Consultativ, institu–ue care ofer’’sfaturi źæfului executiv 頽 leg»Ģur’’cu lansarea hotä¤鈘ilor importante. La nivel mijlociu este Consiliul Legislativ, care räzpunde de stabilirea legilor, controlarea consumului institu–uilor publice ķ¾ supravegherea func–uonä¤ii acestora. Cei 60 de membri ai Consiliului Legislativ sunt aleķ¾ prin vot ķ¾ mandatul unui consilier este de 4 ani. Sub jurisdic–ua Consiliului Legislativ se afl’’18 parlamente regionale care discut’’probleme locale de interes public.

Libertatea ķ¾ drepturile locuitorilor ķ¾ strąænilor din Hong Kong sunt garantate, de asemenea, de un regim politic transparent ķ¾ independent.

Hong Kong este locul de 頽tÜknire a civiliza–uilor orientale ķ¾ occidentale. Templele ķ¾ satele construite 頽 stil arhitectonic tradi–uonal ķ¾ bisericile dat¶rd din perioada colonial’’sunt locuri ideale pentru recreere. La Hong Kong sunt 23 de parcuri suburbane ķ¾ 15 zone speciale, cu o suprafaĮ total’’de 41.582 de hectare, unde se gäzesc privileĮMi mirifice, precum dealuri, p鉪uri, lacuri, litoral, mlaĮMini ķ¾ terenuri 頽alte. Cele patru parcuri de pe coast’’ķ¾ rezerva–ua marin’’reprezint’’un important areal pentru diverse animale sąĒbatice. ē® mlaĮMina Mipu sunt aproape 3oo päzä¤i, printre care cel pu–un 110 päzä¤i sunt rar 頽tÜknite 頽 celelalte locuri din Hong Kong.

Cel mai 頽alt v鈘f, Victoria, din sud-vestul insulei, 頽alt de 554 de m, reprezint’’simbolul Hong Kong-ului ķ¾ un obiectiv niciodat’’nelipsit de pe agenda turistic’’ Privind de pe Victoria asupra 頽tregului ora’’頽 timpul serii, po–u avea panorama amurgului 頽 Hong Kong, unul dintre cele patru amurguri din lume, ķ¾ nu ai cum s’’nu fii fermecat de „Perla Orientului".

Conform statisticilor publicate de Biroul Turismului din Hong Kong, numä¤ul turiĮMilor din prima jum»Ģate a anului 2005 a depŻhit 12.190.000 de persoane, iar al celor veni–u din Europa a crescut cu 9,7%. Dac’’vre–u s’’veni–u aici 頽 acest an, sunt dou’’obiective pe care nu le pute–u rata - Parcul de distrac–ui Disneyland ķ¾ Muzeul Artistic.

Parcul de distrac–ui Disneyland este cel de-a treilea parc de divertisment Disneyland din lume, dup’’cele din Tokyo ķ¾ Paris, construit de compania american’’Walt Disney, ķ¾ a fost deschis pe 12 septembrie anul trecut. Dup’’admirarea construc–uilor 頽 stil american ķ¾ a maķ¾nilor de mod’’vechi ķ¾ gustarea specialit®łilor chinezeĮMi ķ¾ americane de pe Bulevardul OrŻhelului American, v’’pute–u continua cąĒ»Ģoria de-a lungul unui r鈛, pentru a descoperi stepa african’’ķ¾ p鉪urea asiatic’’ dezvąĒuind natura misterioas’’la 辤nutul Explorä¤ii. Toate personajele din desene animate ale lui Walt Disney, precum ursule–£l Winnie, Alb’’ca-Z鉷ada ķ¾ Elefantul Cel Mic Zbur»Ģor te aĮMeapt’’頽 辤nutul Imagina–uei s’’petrece–u 頼preun’’ La ultima sta–ue a cąĒ»Ģoriei, 辤nutul de MÜhne, o excursie 頽 cosmos nu te va dezamąŗi. ē® plus, manifestä¤ile interactive care au loc 頽 cele patru zone amintite ale parcului, cum ar fi ceremonia de 頽coronare a leului-rege, carnivalul Disneyland ķ¾ opera Mickey Mouse ä¦i vor prilejui 頽tÜkniri directe cu personajele animate.

Muzeul Artistic din Hong Kong se distinge, printre altele, prin bog®łia exponatelor sale din diferite perioade istorice ķ¾ regiuni din lume. S’’l urmä¤im pe Deng Haichao, directorul muzeului, la o expozi–ue neobi簄uit’’cu exponate f鉩ute cu fire de pä¤ ale oamenilor de diferite na–uonalit®łi, v鈘ste ķ¾ sexe.

„Autorul piesei acesteia este domniķŗara Liang Meiping, din Hong Kong. Pantofii pentru copii f鉩u–u cu fire de pä¤ ķ¾ orienta–u spre aceeaķ¾ direc–ue 頽seamn’’memoria viitorului. Procesul transformä¤ii pä¤ului deasupra capului la pantofii de sub picioare reprezint’’evocarea trecutului ķ¾ atingerea mediului 頽conjur»Ģor."

Turismul este industria cea mai important’’a Hong Kong-ului, iar anul 2006 este anul turistic numit „Discover Hong Kong". Un motiv important pentru care mul–u oameni aleg Hong Kong-ul ca destina–ue turistic’’este abunden–m ķ¾ diversitatea produselor ieftine.

ē® Hong Kong sunt patru cartiere pentru cump䤻Ģuri, precum Tsim Sha Tsui, Cause Way Bay, MongKok ķ¾ Central, unde po–u gäzi tot felul de articole din toat’’lumea la pre–£ri mult mai reduse. De exemplu, 頽tr-un mall numit „OraķĄl-port" din Tsim Sha Tsui sunt peste 700 de magazine unde se v¶rd produsele unor mä¤ci renumite, precum Dior, FENDI, Louis Vuitton, dar ķ¾ produse de larg consum foarte ieftine. Hong Kong este un port liber ķ¾ majoritatea produselor sunt scutite de taxe vamale. O turist’’care a f鉩ut cump䤻Ģuri la Hong Kong ne mä¤turiseĮMe:

„Am cheltuit aproape 20.000 yuani RMB pentru c’’au fost mari reduceri ķ¾ multe modele ķ¾ n-am vrut s’’ratez nimic."

O alt’’domniķŗar’’a mai spus:

„Eu am cheltuit peste 2.000 yuani RMB. Parc’’am intrat 頽tr-un supermarket cu haine. N-am v銁ut niciodat’’aķĮ de multe articole."

Adjunctul directorului Oficiului Na–uonal al Turismului din China, Zhang Xiqin, ne expliac’’

„ē® ultimii doi ani, fiecare turist din partea continental’’a Chinei a cheltuit la Hong Kong o sum’’medie de 5.000 yuani RMB, deci 頽 total 50-60 miliarde de yuani RMB."

Pe aceeaķ¾ tema
Hongkong
v Hong Kong 10 Ani 2007-06-27 20:04:42