Despre CRIRedaca noastr/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi 篿 mediu

Economic

Sport

Naonalit涇i din China

Turism 頽 China

Buc鉻鉹ia chinez/A>
(GMT+08:00) 2007-12-19 20:57:12    
Afecunea pentru China a ambasadorului Rom鈔iei 頽 R.P.Chinez

cri-1

Un rom鈔 篿-a petrecut tinerea entuziast頽 China.

O privire pe aeroportul Beijing i-a adus acestuia dragostea 頽tr-un stat din Orient.

A 頽v涇at nu numai svorbeascchineza ca un localnic, dar 篿 sse g鈔deacprecum un chinez.

De peste 30 de ani acest rom鈔 este str鈔s legat de „轪ra Dragonului".

Este Viorel Isticioaia, ambasador extraordinar 篿 plenipotenar al Rom鈔iei 頽 R.P. Chinez

蝞 minutele urm鉻oare vinvit鉳 sasculta reportajul special „Afecunea pentru China a ambasadorului Rom鈔iei 頽 R.P. Chinez

Prezentatoare: Bunseara. Aici Radio China Internaonal. Bun g鉺it la o nouedie a rubricii „Puntea prieteniei". Dragi prieteni, nu 簍im dacave experien contactelor cu diplomai? Cam cum este un ambasador 頽 viziunea dv.? Cu maniere delicate 篿 nutelegant Sau sobru, dar elocvent? Ambasadorul unei ri, purt鉻or al imaginii statului 篿 asum鈔du-篿 responsabilit涇i importante, este f鉹頽doialmartorul multor momente istorice importante 篿 are numeroase experien de neuitat. Sne apropiem ast銁i de excelen sa, Viorel Isticioaia, ambasador extraordinar 篿 plenipotenar al Rom鈔iei 頽 R.P. Chinez ca s頽legem leg鉻ura indestructibildintre dumneasa 篿 ra noastr

Aparteu: Viorel Isticioaia, 55 de ani, funconeazca ambasador 頽 China de 5 ani. Dar s-au scurs deja 34 de ani de c鈔d a pus pentru prima datpiciorul pe p鉳鈔tul rii noastre. 蝞 1973, c鈔d avea 21 de ani, a avut 篴nsa 頽t鈓pl鉻oare sfacstudii 頽 China. De atunci soarta sa s-a 頼pletit str鈔s cu aceastrdin Orientul 蝞dep鉹tat.

"Cred foarte tare cvia a fost cea care m-a invitat la aceastopune. Eu eram student la facultatea de filozofie din Universitatea Bucure簍i 篿, sigur, 頽cepusem sam anumite preferin pentru studierea folozofiei orientale. 猧 sigur, Confucius, unul din clasicii g鈔diri filozofice chineze 頼i era, aspune, 頽tr-o mare m鉺urun favorit. S-a 頽t鈓plat 頽sla confluen 頽tre aceastpreferin personal篿 aplecare c鉻re filozofia orientalsfiu 頽trebat la un moment dat de c鉻re ministerul de externe rom鈔 dacaagrea svin 頽 China 篿 s頽v涇 limba chinez"

Un student al facult涇ii de filozofie, care nu visase niciodatsfie diplomat, a fost ales sfacstudii 頽 China cu o bursa statului rom鈔 datoritinteresului s鉼 pentru fizolofia oriental

„Zhang:蝞ainte de venirea nu 簍im daccineva v-a spus ceva despre China...

Ambasador: Probabil cs-au g鈔dit ce mai bine snu ne spunfoarte multe. Deci mi-amintesc cam avut o discue la ministerul de externe 頽ainte de plecare, dar ei au fost, aspune, extrem de aten cu noi 頽 sensul cne-au ajutat numai de o manierextrem de minim s簍im c鈚eva lucruri care sne serveasc sspun a篴, pentru via de zi cu zi. Ne-au recomandat ce sm鈔c鉳, cum sne 頼br鉩鉳... Realmente nu-mi amintesc sne fi spus ceva despre situaa politic despre situaa economicdin China. Deci 頽 mare m鉺ur頽 momentul c鈔d am sosit aici m鉹turisesc cnu 簍iam ce se 頽t鈓pl頽 realitate."

蝞 anii '70 ai secolului trecut, China era 頽cacoperitde umbra marii revolui culturale. Situaa politicnu era stabil篿 bunurile disponibile erau insuficiente. 蝝preuncu al 16 studen str鉯ni Viorel Isticioaia a venit la Universitatea Nankai de la Tianjian sstudieze limba chinez 蝞 prima perioadde dupsosire t鈔鉹ul Isticioaia s-a confruntat cu multe realit涇i cu care a trebuit sse adapteze.

„猧 頽 momentul c鈔d noi am ajuns, universitatea ne-a distribuit un num鉹 de tichete, ni簍e cartele pe care se putea cump鉹a o anume cantitate de stofe, precum 篿 un num鉹 de tichete prin care se puteau cump鉹a cereale. Deci toate acestea f鉩eau parte din raa lunara cet涇eanului chinez 篿, inevitabil ca studen, ne-am 頽scris 篿 noi 頽 aceastpractic Eu c鈔d am fost mic, 頼i amintesc cmama mtrimetea la p鈏ne c鈔d aveam cinci-篴se ani 篿 頽 Rom鈔ia se foloseau dupr銁boi acelea篿 tichete raonalizate de p鈏ne. 猧 deci pentru chestiunea cu cerealele m-am l鉳urit rapid, pentru chestia cu 頼br鉩鉳inte a fost mai greu."

蝞 anii '70 頽 China era 頽 vigoare sistemul economiei planificate. Oferta de alimente 篿 obiecte de uz casnic era limitat 蝞tr-un mediu social 頽chis, aparia str鉯nilor atr鉭ea imediat atena oamenilor de pe strad Odatcu trecerea timpului t鈔鉹ul Isticioaia a 頽les 篿 a acceptat situaa. Ulterior o activitate l-a situat 頽 centrul atenei oamenilor.

„Ni s-a spus sfim mode簍i 頽 nut snu fim extravagan. Din p鉩ate, eu am fost 頽tr-o anumitm鉺ur 蝞 ce sens? Fiind inventiv 篿 creativ de felul meu la acea v鈘st mi-am desenat singur o linie de pantaloni care nea seamde faptul cla vremea aceea se purtau pantaloni evaza. 猧 eram foarte satisf鉩ut de acea notde extravagan, extrem de modern頽 concepa mea, dupcare bine頽les i-am dat. Chinezul s-a mirat, dar fiind un croitor extrem de atent cu clientul... Am pl鉻it cinstit, mi-a lucrat m鉹imea pe care am dorit-o eu. 猧 頽tr-o zi profesoara m頽treabzice „Tu e簍i sigur c鈔d pleci aici 頽 jurul universit涇ii, pe strad cduptine mai trec m鉻ur鉻orii? Cs-ar p鉹ea cnu e nevoie, cm鉻uri tu cu pantalonii a簍ia toatstrada. Asta a fost singura remarc"

De篿 au trecut peste 30 de ani, activitatea a r鉳as proasp鉻頽 memoria profesorului Luo Shihong care r鉺pundea de grupa lui Viorel.

„Ceea ce mi-a l鉺at o impresie ad鈔ceste cel era frumos, cu ochii mari 篿 p鉹ul ondulat, 頼br鉩at cu pantaloni evaza. Dacspunem cu cuvinte de ast銁i, era foarte sunny 篿 cool!"

Cu toate cau participat 6 luni la cursuri de limba chinezla Universitatea Beijing 頽ainte de a veni la Nankai, tot era foarte dificil pentru Viorel Isticioaia 篿 colegii s鉯 din str鉯n鉻ate surmeze cursuri universitare 頽 limba chinez

„Ceea ce bine頽les 頽 momentul 頽 care profesorii no簍ri de limb篿 literatur頽cercau sabordeze un subiect mai complex 篿 頽cepeau svorbeascmai pe larg despre gramatic despre teoria gramaticii sau despre istoria literaturii chineze, imediat dialogul lor cu noi se bloca pentru cnoi pierdeam firul, ne頽leg鈔d nici limba 篿 rug鈔du-l pe profesor sscrie cam fiecare al trelea- al patrulea cuv鈔t pe tabl篿 c鉼t鈔d imediat 頽 diconare. Deci primele cursuri au fost, n-aspune cpentru noi, mai ales pentru profesori, au fost un chin."

Jin Huiming, profesorul de filozofie de atunci al t鈔鉹ului Isticioaia, a spus:

„A 頽v涇at cu h鉹nicie. 猧 era prietenos. Discuta mereu cu mine 頽 cursuri problemele fizolofice. 蝞 momentul acela ambii eram din ri socialiste. De aceea aveam multe de spus, ceea ce era imposibil pentru studeni proveni din alte ri."

Profesorul a apreciat progresele f鉩ute de t鈔鉹ul rom鈔, 頽sel nu 簍ia catunci Isticioaia avea deja o bunprofesoar篿 prietenpentru a 頽v涇a limba chinez

Acum urm鉹i reportajul special intitulat „Afecunea pentru China a ambasadorului Rom鈔iei 頽 R.P. Chinez.

Rom鈔ia reprezintuna dintre primele ri care au stabilit relai diplomatice cu China, chiar la c鈚eva zile dupproclamarea R.P.Chineze. Scurtvreme dupaceea cele douri au 頽ceput s篿 trimitreciproc studen cu burse de stat. La o lundupsosirea 頽 China a t鈔鉹ului Isticioaia au mai fost trimi篿 aici al c恂iva studen rom鈔i.

„Pomeneam despre faptul cam sosit 頽 noiembrie 1973. Ea a sosit 頽 decembrie, dupCr鉩iun. A篴 cne-am dus ssalut鉳 la aeroport. 猧 atunci 頽 grupul acela care a sosit am remarcat o domni簅arcu c鉩iuli mai deosebit篿 cu un z鈓bet mai aparte. 猧 頽 acel moment preferinle mele au fost u簅r unilaterale."

蝞tr-o zi 頽noratde iarno fatpurt鈔d pe cap o p鉲鉹ie alba 頽c鉲zit precum razele soarelui de prim鉽arinima lui Isticioaia.

Numele ei: Tatiana Budura. S-a n鉺cut 頽 China. P鉹ini ei au f鉩ut parte din primul lot de studen rom鈔i trimi篿 頽 China dupstabilirea relailor diplomatice 頽tre cele douri. Tatiana a tr鉯t la Beijing p鈔la v鈘sta de 篴se ani. La gr鉪ini era singura str鉯ncare putea vorbi limba chinez

Av鈔d o bazbunde cunoa簍ere a limbii 篿 p鉹in sinologi, Tatiana a pornit de la un punct mai ridicat dec鈚 Viorel pe drumul 頽v涇鉹ii chinezei. Stimulat de sentimente, 篿 el a f鉩ut progrese rapide 頽 頽su篿rea acestei limbi.

Studeni str鉯ni urmau cursuri separat de cei chinezi. 蝞sterenul de sport i-a oferit lui Isticioaia 篴nsa de a cunoa簍e mul colegi chinezi.

„Eu personal fiind pasionat de atletism cam la toate competiile de atletism din universitate, alergare, s鉹itura 頽 lungime, 頽 頽鉲me, foarte multe, inclusiv la ping-pong, 篿 de la ei am 頽v涇at foarte multe. 蝞 primul r鈔d am 頽v涇at sjoc ping-pong, 篿 ajunsesem printre cei buni din universitate. Al鉻uri de coechipierii chinezi din echipa de atletism am participat la c鈚eva universiade 頽 China 篿 am avut rezultate frumoase. 猧 realmente 頽 condiile 頽 care nu 頽v涇am 頼preunactivit涇ile astea de timp liber au fost singurele care ne-au apropiat mai mult."

Profesorii 詈i mai amintesc cViorel Isticioaia era mare amator de sport.

„Era un sportiv bun. A participat 頽 numele facult涇ii de limba chinezla concursul sportiv al universit涇ii 篿 s-a num鉹at printre cei mai buni la proba de s鉹itur頽 lungime."

蝞 anii '70 universitatea organiza mereu studeni sparticipe la munci 頽 periferiile ora簎lui pentru a sprijini construca rii.

„蝞 stilul epocii, cam o datla un trimestru conducerea universit涇ii decidea cstudeni str鉯ni trebuie sparticipe la activit涇i 頽 anumite zone, era o anumitlozinca „頽v涇鉳鈔tului cu porle deschise" ceea ce reprezenta pentru noi o experien extrem de bun foarte utila contactelului direct cu societatea chinez"

Isticioaia 篿 colegii lui str鉯ni au fost condu篿 de profesori la o fabrictextilsmunceasc sm鉵鈔ce 篿 slocuiasc頼preuncu muncitorii. Au participat 篿 la construirea unor canale de irigai. 蝞 fiecare zi transportau pietre 篿 s鉷au 篴nri. Dar despre experien muncii la sat, cele mai impresionante pentru t鈔鉹 au fost nu eforturile, ci alimentele pe care le ofereau localnicii.

„猧 realmente am c鉹at pietre 頼preuncu colegii din grup. Fetele c鉹au cimentul, nisipul 篿 ce trebuia pentru zidirea acelui apeduct. Deci am f鉩ut o muncdestul de grea care ne crea o poftde m鈔care teribil cam greu de potolit, mai ales diminea c鈔d ni se serveau ni簍e youtiao-uri, ni簍e coco篹ri din acelea care nu sunt foarte consistente, dar la pr鈔z 篿 seara m鈔cam m鈔care g鉻itfoarte bine de rani. M鈔cam ca 篿 ei 頼preun 猧 realmente aspune nouni s-a spus pe urmde asemenea cm鈔carea era adusspecial pentru noi 篿 era f鉩utacolo; era un pic de carne, erau 篿 multe zarzavaturi. M鈔cam p鈏ni din f鉯nde orez fierte 頽 aburi. Deci de篿 m鈔carea nu era suficient iar noi eram tineri, 篿 f鉩eam muncdestul de grea, dar era bun 篿 simam cu oamenii au grij"

蝞 vara anului 1976 a vizitat 頼preuncu colegii lui o minde c鉹bune din apropierea ora簎lui Tangshan. 蝝br鉩鈔d salopeta minerilor, purt鈔d casca cu l鉳pa au intrat 頽 subteran 篿 au cunoscut la fa locului munca minerilor. Pl鉵uiau sstea mai mult timp 頽 localitate, dar a venit un telefon de la ambasada rom鈔

Dragi prieteni, vinvit鉳 sasculta s鉷t鉳鈔a viitoare 頽 continuare reportajul nostru „Afecunea pentru China a ambasadorului Rom鈔iei 頽 R.P. Chinez.

Pe aceea篿 tema