|
 sStimau ascult»Ģori, 頽 ediua noastr’’de ast銁i, o s’’v’’prezent鉳 Lacul Sheng Jin din oraķĄl Chi Zhou, provincia Anhui, din estul Chinei. Lacul respectiv se afl’’頽tr-o regiune imens’’de terenuri umede, fiind totodat’’o rezervaue natural’’la nivel nauonal. ē® fiecare an, peste 100 de mii de päzä¤i din mai mult de 170 de specii vin aici pentru a se reproduce ķ¾ a petrece anotimpul rece. De aceea, lacul este supranumit „Paradisul päzä¤ilor". 
Domniķŗara Yin Li, imediat dup’’ce s-a absolvit de la Facultatea de Zoologie din Universitatea de Agricultur’’din Anhui, a venit s’’lucreze 頽 rezervaua natural’’ Deķ¾ a lucrat mai puun de un an aici, ea este foarte satisf鉩ut’’propria alegere:
„Fiind o lucr»Ģoare 頽 rezervaua natural’’ sunt foarte m¶rdr’’ La Lacul Sheng Jin vin 頽 fiecare an extrem de multe de päzä¤i. Odat’’am v銁ut circa 50 de mii de päzä¤i. Am fost extrem de bucuroas’’s’’v鉪 o asemenea imagine."
Yin Li a spus c’’頽trucÜf condiuile de mediu din rezervaua natural’’de aici sunt foarte bune. Apa din lac este de o calitate extrem de bun’’ķ¾ aici cresc foarte mult plante de ap’’ care asigur’’hrana pentru päzä¤ile venite aici. De aceea, 頽 fiecare an, foarte multe pä¤ä¤i din alte regiuni, mai ales din Asia de Est, vin aici pentru a petrece iarna.
 Pe o suprafaĮ de 33 de mii de hectare, din care face parte Lacul Sheng Jin, sunt 頽 total 171 de specii de päzä¤i. Bunul mediu natural ķ¾ bogatele resurse de päzä¤i au f鉩ut ca Lacul Sheng Jin s’’fie cunoscut 頽 頽treaga lume. Chiar 頽 anul 1992, aici a fost 頽scris de Ministerul Silviculturii din China ķ¾ Fondul Natural Mondial pe lista celor 40 de rezervaui naturale chineze de importanĮ internauonal’’ Cheng Yuanqi, directorul administrativ al rezervauei naturale, a relevat:
„Preźædintele Fondului Natural Mondial (WWF) a f鉩ut o vizit’’la noi. El a fost uimit s’’vad’’atÜf de multe päzä¤i dintr-o dat’’ Am mai primit 頽 vizit’’la noi ķ¾ specialiĮMi din Australia, Rusia ķ¾ alte Įri, precum ķ¾ reporteri din 頽treaga lume."
Rezervaua natural’’a angajat pe 7 localinici pentru a patrula 頽 fiecare zon’’a lacului. Domnul Hu Konglai care locuiesc chiar pe malul apei este unul dintre ei. El a mä¤turisit:
„ M’’trezesc 頽 fiecare zi la ora 4. Laul Sheng Jin este foarte mare ķ¾ traseul de patrulare are o distanĮ de peste 15 km. ē® general m’’頽torc acas’’la ora 15 sau 16. ē“i plac päzä¤ile. Uneori chiar la miezul nopui o s’’m’’duc la lac s’’le v鉪. Am lucrat aici timp de mai mulu ani ķ¾ nu m’’intereseaz’’plata. Muncesc din pl鉩ere."
Localnicii din jurul rezervauei naturale au f鉩ut mari contribuui la ocrotirea mediului, dar ķ¾ 頽treprinderile de aici. Pe l¶rg’’Lacul Sheng Jin este o companie de ciment numit’’Hai Luo. Aceasta a fost 頽fiinmt’’頽 anul 2001 ķ¾ dispune de o capacitate anual’’de producue de circa 6 milioane de tone de ciment. Firesc c’’praful ķ¾ zgomotul apä¤ute 頽 procesul de producue va provoca mari pagube la nivelul mediului. Compania a luat o serie de mäzuri pentru a reduce la minim influenqle negative aduse de acestea. Domnul Yang Weixin de la companie a relevat:
„Potrivit programului iniual, compania noastr’’trebuia s’’fie construit’’頽 partea de vest al Lacului Sheng Jin. Totuķ¾, pentru a satisface cererilor de protecue a mediului solicitate de stat, am schimbat proiectul. ē®s’’ avem o banda rulant’’cu o lungime de 3 km. care trece prin rezervaua natural’’p¶r’’la port. Dup’’proiectul iniual, banda aceasta nu era cu totul 頽chis’’ķ¾ acoperiķĄl 頼potriva ploii era vopsit 頽 roķĄ. SpecialiĮMii pentru protejarea päzä¤ilor ne-a declarat c’’roķĄl are un efect de excitare asupra päzä¤ilor ķ¾ zgomotul produs de aceasta va avea o influenĮ negativ’’pentru ele. De aceea, am vopsit acoperiķĄl 頽 verde ķ¾ toat’’banda a fost dotat’’cu materiale antifonice. Astfel, efectele negative produse de praf ķ¾ zgomot au fost reduse la minim."
Yang Weixin a spus c’’pentru a proteja mediul 頽conjur»Ģor din Lacul Sheng Jin, compania sa a cheltuit cu 160 de milioane de yuani mai mult faĮ de alte companii.
Acum, ocrotirea mediului a devenit un obiectiv normal 頽 r¶rdul localnicilor ķ¾ 頽treprinderilor de aici. Suntem siguri c’’頽 urma eforturilor comune, rezervaua natural’’va dispune o vitalitate ķ¾ mai mare ķ¾ va atrage 頽 continuare multe päzä¤i de diverse specii.
|
