Despre CRIRedac–ua noastr’’/A>
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi ķ¾ mediu

Economic

Sport

Na–uonalit®łi din China

Turism 頽 China

Buc»Ģä¤ia chinez’’/A>
(GMT+08:00) 2009-02-20 18:33:35    
Fengyang din Anhui

cri-1

Dragi ascult»Ģori, bun’’seara ķ¾ bun gäzit la o nou’’edi–ue a rubricii noastre. Ast銁i v’’propunem s’’vizit鉳 頼preun’’o localitate numit’’Fengyang a provinciei Anhui din centrul Chinei.

Melodia pe care asculta–u acum se numeĮMe C¶rtecul Fengyang-ului. Vorbind de aceast’’localitate, noi chinezii ne amintim mai 頽tÜh de 頼pä¤atul Zhu Yuanzhang care a fondat dinastia Ming, pentru c’’el s-a näzcut aici. ē® primii ani ai dinastiei Zhu Yuanzhang a ordonat construc–ua „capitalei din centru" la Fengyang, locul s»Š natal. Lucrä¤ile acesteia au durat ķĮse ani. Milioane de constructori au fost implica–u.

Tocmai 頽 momentul 頽 care construc–ua era aproape gata 頼pä¤atul a decis prompt s’’renun–q la aceasta. Ruinele acestei construc–ui s-au päztrat p¶r’’頽 zilele noastre. Unii specialiĮMi consider’’aceasta drept versiunea original’’a Palatului de Iarn’’de la Beijing.

Construc–ua principal’’a „capitalei din centru" se compune din trei p䤖u, oraķĄl exterior, cel mijlociu ķ¾ cel interior. OraķĄl exterior este numit oraķĄl capitalei din centru, cel mijlociu ĄW reprezint’’oraķĄl imperial, ķ¾ cel interior oraķĄl interzis. Amploarea ķ¾ luxul acestei construc–ui depŻheĮMe 頽 multe aspecte Palatul de Iarn’’de la Beijing. Stilul arhitectural a moĮMenit tradi–ui, dar totodat’’a introdus nout®łi. De aceea aceast’’„capital’’din centru" ocup’’un loc important 頽 istoria construc–uilor de oraźæ din China antic’’ Domnul Xia Yurun de la Academia Chinez’’de ŽŖiin–q Sociale, specialist 頽 istoria dinastiei Ming, ne-a dezvąĒuit c’’apari–ua formei de muzic’’Fengyanghuagu este str¶rs legat’’de acest ora’’

„Pentru a 頽mul–u popula–ua capitalei 頼pä¤atul Zhu Yuanzhang a decis s’’mute popula–ue aici din toat’’–mra, inclusiv popula–ua din sud ķ¾ nord, na–uonalit®łile Han, Hui, Yao, 頽 total circa 600 000 de persoane. Aceast’’migrare a popula–uei a implicat cei mai numeroķ¾ oameni, a fost una cu cea mai mare amploare ķ¾ cu cea mai complicat’’componenĮ din istoria migrä¤ii a Chinei. Dar n-a fost realizat’’construc–ua capitalei. ē® aceast’’condi–ue dup’’ce a murit Zhu Yuanzhang, aspectul ini–ual de sä¤鉩ie a localit®łii a 頽ceput s’’reiese la iveal’’ ē®cep¶rd din anul doi perioada Zhengtong din dinastia Ming a 頽ceput cerźætoritul de mare amploare. Moi consider鉳 c’’s-a format Fengyanghuagu 頽 perioada zhengtong."

Domnul Xia ne-a explicat c’’pentru ca s’’se 頽toarc’’la locul natal, emigran–ui –uneau 頽 m¶ra st¶rg’’o tob’’pu–un mai mare de o palm’’ķ¾ 頽 m¶ra dreapta dou’’be–uķŗare din bambus cu care b»Ģeau tob’’ Acompaniat de ritmul tobei ei c¶rteau c¶rtecul Fengyang-ului. Astfel c夂tigau existen–m pe drumul lor spre meleaguri natale.

TuriĮMiilor care vin la Fengyang lor place s’’ķ¾ cumpere o tob’’ca suvenir ķ¾ s’’vede toate felurile de tobe chinezeĮMi ad鉷ostite 頽 pavilionul Zhongduqiaolou. Ghida de aici, Xielan, ne-a povestit:

„Avem aici unsprezece tobe mari. Toba principal’’are un diametru de doi metri ķ¾ este confec–uonat’’cu o 頽treag’’piele de bovine. Celelalte zece tobe sunt tobe anexate cu un diametru de un metru jumate. Din cauza mä¤imii ei excep–uonale a fost 頽aintat’’solicitare ca aceast’’tob’’principal’’s’’fie inclus 頽 cartea recordurilor Guiness de la Shanghai ca fiind cea mai mare tob’’din lume, iar o tob’’mic’’din victrina noastr’’cu un diametru de doi centimetri s’’fie inclus ca cea mai mic’’tob’’din lume. "

ē® prezent prefectura Fengyang a folosit Fengyanghuagu ca cartea de vizit’’a acesti localit®łi pentru a prezenta ķ¾ a propaga bogatele resurse culturale ķ¾ turistice ale Gengyang-ului. ē® iunie anul curent Fengyanghuagu a fost inclus pe lista primelor patrimonii intangibile din China. Prefectul Fan Dijun ne-a spus:

„Fengyang are foarte bogate resurse turistice. Avem vechiul templu Longxing, vestigiul „capitalei din centru" ķ¾ renumitul morm¶rt Ming. Toate acestea formeaz’’concep–ua culturii dinastiei Ming. Pe l¶rg’’istorie ķ¾ cultur’’dispunem ķ¾ de peisaje naturale. ē® sud peĮMera Jiushan este prima peĮMer’’din nord de la fluviul Yangzi. Avem ķ¾ un defileu, relieful cartisc format cu 400 milioane de ani 頽 urm’’ Peisajul de acolo este deosebit. ē® zon’’exist’’ķ¾ faimosul lac de acumulare Woniuhu ķ¾ 頽 est avem satul Xiaogang."

Cu aceasta, stima–u ascult»Ģori, am 頽cheiat edi–ua de ast銁i a rubricii noastre. Realizatoarea ķ¾ prezentatoarea Wang Hong v’’doreĮMe o sear’’pl鉩ut’’

Pe aceeaķ¾ tema