 C鈔d Hao Xiaoshi 篿-a preg鉻it tu簎l, pensulele 篿 h鈘tia 頽 octombrie anul trecut ca s creeze operele expuse actualmente la Beijing, copiii s鉯 篿 prietenii 篿-au ar鉻at 頽grijorarea. Venerabilul Hao are 88 de ani. Numai c faimosul artist solitar dorea s 篿 頼plineasc un vis vechi. 魏i deschisese nenum鉹ate expozii prin toat lumea, dar niciodat una 頽 ora簎l s鉼 natal.
Nu s-a dat b鉻ut 篿 a creat alte 88 de picturi.
S-a n鉺cut 頽 1920 頽 familia unor litera. A studiat pictura chinezeasc tradional 頽 tu 頽c de pe c鈔d avea 6 ani. Mai multe serii de picturi cu tematic unitar peisaje pline de poezie, realizate de-a lungul vremii se bucur de aprecieri unanime ale publicului 篿 speciali簍ilor, de篿 modul 頽 care aplic culorile este 頽 contrast total cu tradia chinezeasc
Pictorul aparne generaei de arti簍i care au studiat 頽 Japonia 頽 prima parte a secolului trecut. Revenit 頽 China, a continuat studiul a 3 discipline pe care el le consider inseparabile: pictura, caligrafia 篿 literatura.
„Sunt foarte 頽c鉷涇鈔at 篿 conservator", admite Hao. „Iubesc vechile tradii ale Beijingului 篿 manierele complexe 篿 pline de umor ale locuitorilor. Poate sunt prea nostalgic."
Toate picturile sale din recenta serie 頽f涇i篹az minuos, 頽 detaliu, ceea ce reprezint pentru el unicitatea viei de la Beijing.
„Fiecare tablou comunic cu spectatorii 頽 propria sa limb Nu-mi plac exager鉹ile ori tehnicile picturale care-i deruteaz pe oameni", susne el neclintit.
De篿 maniera sa coloristic nu este cea tradional pictorul nu ader la viziunile abstracte occidentale. A篴 cum menonam, ochiul s rene detaliile ca o lentil foto. La fa locului face schi, iar detaliile prind via mai t鈘ziu, explica fiica artistului.
Abordarea fotografic n-ar trebui s fie surprinz鉻oare. Hao Xiaoshi este autorul primului aparat fotografic chinezesc 頽 anii 50 ai secolului trecut.
A 頽ceput s lucreze 頽 1940 ca fotograf pentru un ziar. Dup un deceniu 篿-a pus 頼preun cu al fotografi problema realiz鉹ii unui aparat foto indigen. 猧 a f鉩ut tot posibilul ca s ias un lucru bun. A studiat optica, precum 篿 alc鉻uirea 頽 detaliu a faimoaselor aparate Leica. Primul aparat chinezesc de fotografiat a fost produs 頽 1956 篿 primul cu adev鉹at performant, cu procesor, un deceniu mai t鈘ziu. Artistul m鉹turise簍e c a fost foarte agitat c鈔d acesta din urm a fost trimis pentru test鉹i (un milion de poze!) 篿 c鈚 de u簎rat s-a simt dup aprobarea intr鉹ii 頽 produce a dispozitivului.
S-a retras dup mai bine de 30 de ani (頽 1982) din cercetarea pentru produca aparatelor foto. Dar n-a 頽cetat s munceasc A fost numit profesor de pictur chinezeasc tradional caligrafie 篿 identificarea ceramicii vechi la Centrul Internaonal de 蝞v涇鉳鈔t Beijing. Avea 頽tre 頽v涇鉩ei ambasadori, consilieri, afaceri簍i din diverse ri. Arat c trebuia s se preg鉻easc meticulos pentru leci, c鉩i „o mic gre篹al putea duce la o interpretare eronat a culturii chineze."
Punctul comun 頽tre pasiunea pentru aparatele de fotografiat 篿 pentru pictur este reprezentat de impulsul de a comunica cu semenii s鉯.
„Pictezi ceva ca s fie privit de oameni 篿 faci pentru ei un aparat foto ca s 篿 construiasc propriile imagini. Interacunea cu oamenii este subtil dar real , susne el.
Artistul petrece mai mult de 10 ore zilnic 頽 fa 篹valetului cu penelul 頽 m鈔 con簍ient fiind c fiecare zi trebuie folosit din plin ca s poat da c鈚 mai mult din el 頽 cursa cu timpul. Z鈓bind, Hao 篿-a exprimat speran s deschid o nou expozie la Beijing c鈔d va avea 99 de ani. Poate vom avea 篴nsa s i admir鉳 noile creai.
Realizatorul 篿 prezentatorul Emil Mirasova v mulme簍e pentru atene 篿 v a簍eapt peste o s鉷t鉳鈔 la aceea篿 rubric
|
