Stimaţi ascultători, bun găsit la o nouă ediţie a rubricii "Poşta redacţiei". La microfon, Xiao Zhigang.

Există o prietenie tradiţională între popoarele chinez şi român. Majoritatea chinezilor de peste 40 de ani şi-au petrecut copilăria şi tinereţea urmărind filme româneşti, între care Zile Fierbinţi, Mihai Viteazul, Ciprian Porumbescu şi Valurile Dunării. Acestea au deschis chinezilor o fereastră de cunoaştere a României. La sfârşitul anilor '80 ai secolului trecut, România a cunoscut schimbări majore la nivel politic, economic şi social, iar după aceea a devenit una din ţările membre ale Uniunii Europene. Cum este România de astăzi? Ce schimbări au loc în prezent în viaţa poporului? Ce perspectivă au relaţiile dintre China şi România? Cu aceste întrebări, jurnalistul chinez Liu Jun a făcut recent o călătorie în frumoasa România. Dragi prieteni, astăzi vă invit să ascultaţi a doua parte a însemnărilor sale de călătorie.

Potrivit jurnalistului chinez, deşi România a aderat la Uniunea Europeană, nu este şi stat membru al spaţiului Schengen şi al zonei euro, situaţie care a fost impusă de unele obstacole diplomatice. Infrastructura în România încă nu este dezvoltată. La Bucureşti, au apărut clădiri în stil nou în oraşul vechi şi centrul oraşului, iar unele clădiri vechi sunt decorate cu elemente noi. Majoritatea clădirilor din alte zone au fost construite în anii 70-80 ai secolului trecut, în stil arhitectonic de tip sovietic. Condiţiile de drum nu sunt prea bune. Unele fabrici sau construcţii publice de pe drum au fost abandonate. Alte clădiri au rămas nefinalizate din cauza lipsei de fonduri.

Jurnalistul chinez a întâlnit un cuplu bătrân în trenul care mergea de la Bucureşti, la Sinaia. Soţul a fost inginer la Ministerul Transporturilor, iar soţia a fost angajată la calea ferată. Ei au doi fii. Unul lucrează în Canada, iar altul la Bucureşti. Amândoi s-au căsătorit şi au copii. Însă, ei nu sunt prea mulţumiţi de viaţa lor. Domnul în vârstă a spus că, în trecut, el şi soţia sa au călătorit frecvent în străinătate. Dar acum, cu o pensie totală de puţin mai mult decât 3.000 de lei pe lună, deşi poate fi asigurată viaţa de zi cu zi, cei doi nu mai pot să plece în străinătate. China le va rămâne pentru totdeauna "o călătorie de vis". Doamna i-a spus jurnalistului că nu doreşte ca fiul său să plece într-o ţară străină, să-şi câştige pâinea. Dar, situaţia locurilor de muncă din România a fost foarte critică. Fiul lor nu a putut să-şi găsească de muncă după absolvirea facultăţii.

În prezent, circa patru milioane de români trăiesc în străinătate, între care mulţi intelectuali, ceea ce reprezintă o scurgere a inteligenţei în exterior. Aceasta nu favorizează dezvoltarea statului român. Într-un parc din centrul oraşului, jurnalistul chinez a întâlnit un inginer chimist pensionat, domnul Nicolae Zdrula, care a fost de trei ori în oraşul Jiamusi din China, în calitate de membru al unui proiect de cooperare chimică româno-chineză. El a apreciat dezvoltarea şi schimbările petrecute în China după aplicarea politicii de reformă şi deschidere, exprimând dorinţa ca România să poată prinde trenul Chinei privind "O centură, un drum", pentru ca România să devină mai bogată şi puternică, pentru ca viaţa poporului român să fie mai frumoasă. El consideră că înainte de revoluţie, românii erau mândri şi îşi trăiau cu demnitate viaţa de zi cu zi. România se număra printre primele ţări est-europene în ce priveşte volumul exportului. Acum, deşi românii au obţinut "libertate" şi "democraţie" iar ţara a aderat la UE, mulţi români şi-au pierdut mândria şi demnitatea. În ultimii ani, situaţia economică în România a fost îngrijorătoare. În prezent, economia se ameliorează încet-încet, însă nevoile poporului faţă de angajare şi o viaţă decendă nu pot fi satisfăcute deloc.

La Cimitirul Ghencea, jurnalistul chinez a văzut că mormântul soţilor Ceauşescu este mai modest comparativ cu alte morminte, dar nu lipsesc buchetele de flori. Domnul Ion, lucrător la cimitir, a spus jurnalistului că, în fiecare zi, vin vizitatori la mormântul soţilor Ceauşescu. Majoritatea acestora sunt oamenii în vârstă. De fiecare dată, oamenii aduc flori la acest mormânt, ceea ce reprezintă o nostalgie faţă de trecut. Ion are 48 de ani. Soţia sa nu mai lucrează. Cei doi copii ai lor pot să-şi câştige pâinea acum. Ion câştigă 1.000 de lei în fiecare lună, cu care poate acoperi cheltuielile de zi cu zi, pentru el şi soţie. Înainte de revoluţie au obţinut o casă şi un teren arabil în suburbie, care le poate asigura în prezent mâncarea pentru tot anul. El a spus că generaţia tânără nu poate să facă o comparaţie între situaţia reală de dinainte şi de după revoluţie. Ei au negat trecutul. De fapt, în trecut, românii au primit subvenţii de la stat pentru locuinţe, educaţie, medicină, transport etc. Fiecare îşi trăia viaţa cu demnitate. După privatizare, maşinile, uzinele, echipamentele şi alte proprietăţi ale statului au fost vândute ca deşeuri ... Însă, tinerii au ideile proprii şi dreptul de a duce o viaţă nouă.

Cu toate acestea, poporul român este plin de dorinţe faţă de viitorul ţării. România este o mare ţară din Europa de Est, în ce priveşte suprafaţa teritorială. Poporul român este foarte sincer şi ospitalier. La fiecare sfârşit de săptămână, oamenii merg la munte sau la mare, pentru odihnă. Membrii familiei merg în parcuri pentru plimbare. Turismul în această ţară a început să cunoască o dezvoltare succesivă. Castelul Bran, Palatul Peleş, Palatul Pelişor şi alte puncte turistice renumite au atras în fiecare an sute de mii de vizitatori. Românii au o tradiţie culturală îndelungată. Sunt şapte patrimonii culturale mondiale în România. Însă, unii specialişti au arătat că dezvoltarea turismului în România se confruntă cu o mare provocare - o infrastructură subdezvoltată. Mai mult, trebuie schimbată concepţia de administrare a turismului. Altfel, "industria fără fum" nu se poate dezvolta în mod sănătos.

Un student de la Universitatea Bucureşti i-a spus jurnalistului chinez că în ţările occidentale este o zicătoare: Dumnezeu îi ajută pe cei care se ajută. Roţile istoriei nu se învârt înapoi. Numai în cazul în care românii sunt plini de încredere în viitor şi dornici să depună mai multe eforturi pentru ţară şi pentru ei, România va găsi o cale de dezvoltare proprie, iar oamenii vor trăi cu multă demnitate!

Românie, te binecuvântez!

Stimaţi prieteni, aţi urmărit un material scris de jurnalistul ziarului chinez Guangming Daily, Liu Jun, realizat după recenta călătorie făcută în frumoasa România. Poştaşul redacţiei, Xiao Zhigang, de la Beijing vă doreşte un week-end plăcut. La revedere!