În 22 aprilie, reprezentanţi ai peste 130 de ţări vor semna, la New York, Acordul de la Paris, ceea ce marhează începutul unui nou capitol în domeniul înfruntării provocărilor venite de la schimbările climatice pentru întreaga omenire. Schimbările climatice sunt o problemă a protecţiei mediului şi, totodată, una diplomatică. Ministrul adjunct chinez de Externe, Liu Zhenmin, a scris recent un articol, expunând părerile sale în acest domeniu.

Odată cu accelerarea procesului de globalizare, interesele diferitelor ţări sunt tot mai strânse. În raportul celui de-al 18-lea Congres Naţional al P.C. Chinez aşa este descrisă soarta omenirii: gradul de legătură şi dependenţa între toate ţările lumii sunt tot mai semnificative. Întreaga omenire trăieşte într-un singur sat global, un spaţiu-timp în care istoria este împletită cu actualitatea, formând o comunitate a unui destin comun. Eu sunt printre voi, iar tu eşti printre noi.

Înfruntarea provocărilor globale prin cooperarea internaţională a devenit o opţiune înţeleaptă pentru toate ţările lumii. Schimbările climatice constituie un subiect de discuţie tipic la nivel mondial, având o poziţie evidentă în afacerile internaţionale. Acordul de la Paris a fost aprobat, în 12 decembrie 2015, în cadrul Conferinţei ONU privind Schimbările Climatice organizată în capitala Franţei, ceea ce demonstrează că munca internaţională în comun pentru înfruntarea provocărilor globale este nu numai necesară, ci şi aplicabilă. În calitate de cea mai mare ţară în curs de dezvoltare, China a adoptat acţiuni pragmatice pentru a face faţă schimbărilor climatice, a participat activ şi constructiv la reglementarea climatică pe plan mondial şi a propus un plan propriu în domeniu, în temeiul înţelepciunii chineze, arătând lumii imaginea unei mari puteri responsabile. Diplomaţia climatică a devenit un model reuşit de participare la afacerile globale pentru China, fiind totodată o importantă temă a diplomaţiei chineze într-o nouă perioadă istorică.

Schimbările climatice au o strânsă legătură cu viaţa noastră şi cu diferitele moduri de dezvoltare ale tuturor ţărilor lumii. Negocierile privind reglementarea climatică pe plan global nu este, niciodată, o problemă ştiinţifică simplă. Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu

ocazia Summit-ului desfăşurat la Rio de Janeiro, în 1992, a oferit un cadru juridic desfăşurării cooperării internaţionale în domeniul schimbărilor climatice, stabilind un mecanism de colaborare între diferite ţări pe baza principiului "responsabilităţilor comune, dar diferenţiate" asumate de ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Protocolul de la Kyoto şi Amendamentul de la Doha au fost adoptate în 1997 şi 2012, ceea ce reprezintă o încercare activă în domeniul materializării UNFCCC.

Ameninţările schimbărilor climatice la adresa societăţii omeneşti continuă, însă, să existe. Odată cu dezvoltarea ştiinţifică, tot mai mulţi oameni au început să acorde atenţie deosebită presiunilor asupra lumii cauzate de schimbările climatice. Aproape 150 şefi de stat şi guvern au participat, în 30 noiembrie 2015, la ceremonia de deschidere a Conferinţei ONU privind schimbările climatice de la Paris. În urma unor negocieri dificile, a fost adoptat în unanimitate Acordul de la Paris privind schimbările climatice, un cadru de bază pentru înfruntarea schimbărilor dincolo de 2020 prin cooperarea internaţională, care a stabilit un mod mai flexibil de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a deschis un nou capitol al reglementării climatice pe plan mondial. Conferinţa ONU privind schimbările climtice de la Paris reprezintă, astfel, un jalon important în procesul de reglementare a schimbărilor climatice globale.

China, cea mai mare ţară în curs de dezvoltare în lume, a devenit în ultimii 10 ani, a doua mare entitate economică şi principala emiţătoare de gaze cu efect de seră din lume, ceea ce are o poziţie specială în domeniul schimbărilor climatice pe plan mondial. Odată cu creşterea puterii sale generale şi dezvoltarea continuă a civilizaţiei ecologice, China are un drept la cuvânt mai mare şi o influenţă tot mai importantă în domeniul reglementării climatice pe plan mondial, devenind un participant nelipsit de la asemenea afaceri internaţionale. Luând în considerare schimbarea modului de creştere economică în ţară şi realizarea unei dezvoltări comune a întregii omeniri, guvernul chinez a depus eforturi active şi constructive pentru participarea la cooperarea internaţională şi negocierile privind schimbările climatice globale, aducând mari contribuţii la adoptarea Acordului de la Paris.