Stimaţi ascultători, bun găsit la o nouă ediţie a rubricii Poşta Redacţiei. La microfon, Xiao Zhiang.

Acordul de la Paris a fost semnat recent la New York, ceea ce marhează începutul unui nou capitol în domeniul înfruntării provocărilor venite de la schimbările climatice pentru întreaga omenire. Schimbările climatice sunt o problemă a protecţiei mediului şi, totodată, una diplomatică. Ministrul adjunct chinez de Externe, Liu Zhenmin, a scris recent un articol, expunând părerile sale faţă de această problemă. Dragi prieteni, astăzi vă invit să ascultaţi ultima parte a acestui material!

China a depus mari eforturi pentru promovarea cooperării Sud-Sud, acordând un sprijin cât mai mare posibil altor ţări în curs de dezvoltare, mai ales ţărilor africane, ţărilor insulare mici şi ţărilor cele mai subdezvoltate, care sunt mai uşor afectate de schimbările climatice din cauza unei economii şi infrastructurii înapoiate, ajutându-le la întărirea capacităţii de combatere a provocărilor corespunzătoare. Din 2011 încoace, suma totală a fondurilor speciale destinate combaterii schimbărilor climatice oferite de guvernul chinez ţărilor în curs de dezvoltare a ajuns la 410 milioane de yuani. Xi Jinping a declarat, în septembrie 2015, în cadrul unui summit al ONU că va fi înfiinţat Fondul Chinez de Cooperare Sud-Sud în domeniul Schimbărilor Climatice. El a mai declarat în cadrul Conferinţei ONU privind schimbările climatice de la Paris că în anul 2016 China va demara în rândul ţărilor în curs de dezvoltare construcţia a 10 regiuni model cu nivel scăzut de emisii de carbon, 100 proiecte de adaptare la schimbările climatice şi unele proiecte de pregătire în acest domeniu, cu un număr total de 1.000 de participanţi din diferite ţări. Toate aceste iniţiative lansate de China constituie, de fapt, un ajutor rambursabil oferit de China către alte ţări în curs de dezvoltare. Politicile şi măsurile adoptate de China în domeniul schimbărilor climatice sub mecanismul de cooperare Sud-SUd reflectă concepţia diplomatică a Chinei de a se alătura permanent ţărilor în curs de dezvoltare, reprezentând poziţia Chinei privind relaţiile internaţionale, bazată pe cooperarea Win-Win şi dezvoltarea comună.

China a devenit un model de urmat pe plan mondial în domeniul combaterii schimbărilor climatice prin acţiunile sale pragmatice. Ca o mare emiţătoare de gaze cu efect de seră, China a adoptat măsuri eficiente pentru economisirea energiei şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon, aducând contribuţii importante la promovarea procesului de combatere a shimbărilor climatice pe plan mondial. Preşedintele Xi Jinping a subliniat, în repetate rânduri, că înfruntarea schimbărilor climatice reprezintă o cerere internă a dezvoltării durabile în China, totodată, şi o obligaţie internaţională asumată de o mare putere responsabilă. China a inclus combaterea schimbărilor climatice în programul de dezvoltare socio-economică pe termen mediu şi lung, depunând mari eforturi pentru încetinirea procesului schimbărilor climatice şi adaptarea la schimbările climatice, promovând toate activităţile în acest domeniu prin mijloace juridice, administrative, tehnice şi de piaţă. Cantitatea de energie economisită în China, în anii 1990 - 2010, ocupă 58% din totalul energiei economisite pe plan mondial. Puterea instalată a centralelor de producere a energiei din surse regenerabile din China ocupă, în prezent, 24% din totalul global, iar puterea nou instalată de acest tip reprezentând 42% din puterea totală nou instalată pe plan mondial. China se situează pe primul loc în lume în ce priveşte economisirea energiei, valorificarea energiilor noi şi regenerabile. Guvernul chinez a prezentat, în iunie 2015, documentul privind "Întărirea acţiunilor împotriva schimbărilor climatice - contribuţiile intenţionate determinate la nivel naţional ale Chinei", angajându-se că emisiile de bioxid de carbon din China vor atinge, în 2030, nivelul de vârf, nivel care ar putea fi atins mai devreme, în timp ce emisiile de bioxid de carbon pe unitate de Produs Intern Brut (PIB) vor fi reduse cu 60-65% faţă de nivelul din 2005. De asemenea, ponderea combustibililor non-fosili din consumul energiei primare va ajunge până la 20%, iar volumul rezervei forestiere va creşte cu 4,5 miliarde metri cubi, faţă de nivelul anului 2005. Luând în considerare actuala etapă de dezvoltare şi situaţia reală din China şi făcând o comparaţie cu istoria emisiilor de dioxid de carbon din ţările occidentale, obiectivele prezentate de China în acest domeniu sunt mari şi grele, trebuie depuse eforturi extrem de uriaşe pentru realizarea acestora. China a devenit un participant şi promotor activ în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării durabile pe plan mondial prin practica sa continuă sub dirijarea unei concepţii ecologice şi cu un nivel scăzut de emisii de carbon.

Deşi Acordul de la Paris a pus o bază pentru cooperarea internaţională în combaterea schimbărilor climatice dincolo de 2020, problema respectivă nu va fi rezolvată imediat după încheierea acestui document. Aceasta este o sarcină istorică uriaşă pe termen lung, care necesită eforturi depuse de mai multe generaţii, aşa cum a arătat preşedintele Chinei, Xi Jinping, la ceremonia de deschidere a Conferinţei ONU privind schimbările climatice de la Paris: Acordul de la Paris nu este un punct final, ci unul de plecare.

Guvernul chinez va materializa, în continuare, concepţia diplomatică cu specific chinez ca o mare putere, adoptând o atitudine responsabilă în participarea la reglementarea climatică globală, depunând eforturi mai mari pentru derularea diplomaţiei climatice, promovând materializarea Acordului de la Paris şi aprofundând dialogurile şi cooperările internaţionale în domeniul schimbărilor climatice. Totodată, partea chineză va întări cooperarea Sud-Sud pentru combaterea schimbărilor climatice şi va consolida construcţia civilizaţiei ecologice pe teritoriul ţării, pentru a aduce o contribuţie mai mare la realizarea viitorului frumos al întregii omeniri.

Stimaţi prieteni, aţi urmărit ultima parte a articolului privind diplomaţia climatică a Chinei, scris de Liu Zhenmin, ministru adjunct chinez de Externe. Poştaşul redacţiei de limbă română Xiao Zhigang vă mulţumeşte pentru atenţie! La revedere!