Primele consemnări în care pepenele verde a fost introdus în China s-au făcut între anii 947 şi 953. Pepenele fiind descoperit în Regiunea Autonomă Mongolia Interioară.

În anul 924, împăratul dinastiei Liao, fondată de mongoli, a condus o armată pentru a ocupa triburile care se răspândeau în vestul Regiunii Autonome Mongolia Interioară şi al Republicii Mongolia. În timpul expediţiei, forţele imperiale au descoperit pepenele verde care era cultivat de localnici.

De origine africană, pepenele verde a fost cultivat mai întâi în Egipt şi în ţările din Orientul Mijlociu, fiind introdus, apoi, pe două căi în Asia. S-a crezut că prima regiune în care a fost cultivat acest tip de pepene este Regiunea Autonomă Xinjiang-Uigură, însă se pare că nu a fost chiar așa.

În dicţionarul limbii turce din secolul al 11-lea, se găsesc termenii speciali pentru pepenele dulce și castravete, dar nu şi pentru pepenele verde. În al doilea rând, primele consemnări despre pepenele verde din Xinjiang datează din secolul al 13-lea. Însă, pepenii verzi din Xinjiang, chiar şi din toate regiunile vestice precum Gansu, Qinghai şi Ningxia, nu erau buni, nici în cantităţi mari, astfel încât circula o vorbă care spunea că nu sunt pepeni buni în regiunile vest din Gansu.

Se crede că pepenele verde a fost introdus direct din Asia Centrală în Regiunea Autonomă Mongolia Interioară, explicaţia cea mai raţională constând în faptul că misionarii religiei Manichaeism au adus seminţele pe Fluviul Orhon, unde era capitala regatului Huihe.

Religia Manichaeism susţine că lumea va fi "iluminată", de aceea a fost numită religia iluminării. Adepții acestei religii au intrat în China în anul 694 și au întâmpinat greutăți în răspândirea ei, dar a fost agreată de etnia Huihe din nordul Chinei.

În anul 763, regatul Huihe a introdus această nouă religie. Credincioşii nu consumau brânză sau carne. Pepenii, însă, nu lipseau din meniul lor. Ei considerau că au elemente de "iluminare".

Acest obicei este ilustrat de un tablou ce descrie o sărbătoare importantă a religiei. În tablou, sunt puse pe o masă mai multe fructe: trei pepeni galbeni, struguri şi câţiva pepeni verzi. Valea fluviului Orhon dispune de condiţii naturale similare localităţilor originare ale pepenelui verde, fiind o zonă prielnică pentru cultivarea lui.

De aceea, se crede că pepenele verde a fost introdus în perioada anilor 763-840 în regiunea populată de etnia Huihe, fiind răspândit după aceea cu ocazia expediţiei militare a împăratului dinastiei Liao în întreaga regiune mongolă, dar şi în regiunile sudice ale Chinei.

O altă dovadă este un monument dedicat special pepenelui în provincia centrală Hubei. Inscripţiile de pe acesta reprezintă patru tipuri de pepeni verzi, dintre care trei provin din sudul Fluviului Huaihe, celălalt este pepenele uigur. Pepenele uigurilor menţionat în inscripţii este mare şi lung și a fost introdus din nordul Chinei.