Potrivit raportului privind dezvoltarea mass-media în anul 2016, prezentat de Asociația Jurnaliștilor din Întreaga Chină, numărul chinezilor care practicau jurnalismul este de peste 220.000. Documentul arată că, anul trecut, au apărut o serie de instituții media de tip nou, cu o mare capacitate de informare și influență, care se bucură de încrederea publicului, formând o alternativă în domeniul informării în masă. Piața new-media din China a înregistrat o puternică dezvoltare în 2016, devenind principalul motor de dezvoltare a presei chineze. (vezi graficul)

Societatea chineză este dependentă de mass-media şi multi-media, ceea ce face ca întreaga ţară să fie conectată la un sistem de comunicaţie modern, în permanent proces de adaptare. La scară reală, dincolo de dimensiunea specială, în China găseşti aproape toate produse media existente în Europa sau SUA, cu o singură excepţie: presa de scandal, programele audio-video marcate de obscenitate, nuditate, imoralitate. Din perspectivă occidentală, această stare de fapt este similară cenzurii. Din perspectivă chineză, situaţia are legătură strict cu decenţa şi nevoia de a induce societăţii un comportament în limitele morale şi politice ale statului, accentul fiind pus în permanenţă pe evitarea subiectelor sau abordărilor care pot declanşa panică sau tensiuni.

Întreaga activitate a mass-media şi new-media este autorizată de Administraţia de Stat pentru Presă, Publicaţii, Radio, Film şi Televiziune, instituţie coordonată cu Departamentul pentru Publicitate a PCC. Administraţia controlează în mod direct companiile mass-media de nivel naţional, cum ar fi postul central de televiziune CCTV, postul naţional de radio, Radio China Internaţional, precum și studiourile de film, televiziune şi organizaţiile neguvernamentale din domeniu, fiind instituţia care eliberează licenţele de funcţionare a tuturor instituţiilor de presă din China, fie că sunt tradiţionale sau new-media.

Activitatea jurnalistică este reglementată prin multiple legi, unele privitoare la activitatea jurnaliştilor chinezi, altele privitoare la jurnaliştii străini acreditaţi în China. În ambele cazuri, activitatea jurnalistică este derulată în limitele şi criteriile de activitate chineze, mulţi dintre cei care adoptă poziţii critice sau dure la adresa ordinii şi sistemului social-politic, fie că sunt chinezi, fie că sunt străini, alegând să semneze sub pseudonim în media din afara Chinei.

Principala asociaţie de media chineză, cu sediul la Beijing, este Asociaţia Jurnaliştilor din Întreaga Chină (ACJA) / 中華全國新聞工作者協會/Zhōnghuá quánguó xīnwén gōngzuò zhě xiéhuì, cea care reuneşte interesele unui număr de aproape un milion de jurnalişti. Calitatea de jurnalist este dobândită exclusiv în urma unui examen organizat de Asociaţia Jurnaliştilor din Întreaga Chină, deţinătorii de legitimaţie de presă fiind evaluaţi periodic. De asemenea, anual, fiecare jurnalist are obligaţia să depună un raport de activitate în cadrul instituţiei în care activează.

Asociaţia are între priorităţi promovarea solidarităţii între toţi jurnaliştii chinezi, implementarea şi dezvoltarea comunicării, promovarea ştirilor care susţin îmbunătăţirea relaţiilor între provinciile şi regiunile Chinei, promovarea relaţiilor de cooperare internaţională, dezvoltarea jurnalismului cu caracteristici socialiste chineze.

Principalele funcţii ale asociaţiei, reunite în 13 puncte specifice modelului social-politic din China, impun jurnaliştilor chinezi respectarea unor principii care îmbină caracteristicile socialiste, doctrina marxistă, orientarea şi priorităţile Partidului Comunist Chinez. Jurnaliştii chinezi au obligaţia de a insista să asigure dreptul la opinie, să caute adevărul. De asemenea, să susţină şi să promoveze principiul „o ţară, două sisteme", pacea, politica diplomatică şi construirea unei gândiri armonioase, să interpreteze corect abordările politice ale partidului şi proiectele naţionale. Pentru asigurarea respectării deontologiei profesionale, la nivelul provinciilor şi marilor oraşe, asociaţia are constituite Comisii de etică, rolul acestora fiind şi acela de a promova codul de etică, iar la nevoie să sancţioneze abaterile.

O altă preocupare constantă a Asociaţiei Jurnaliştilor din Întreaga Chină este reprezentată de relaţiile de parteneriat cu organizaţiile de profil din străinătate, în ultimii zece ani peste 68.000 de reprezentanţi media chinezi participând la proiecte în afara Chinei, în timp ce 96.705 reprezentanţi media din 104 ţări fiind primiţi în China.

ACJA emite constant puncte de vedere privind activitatea membrilor, una dintre preocupări fiind aceea de a solicita asumarea şi practicarea valorilor socialiste. Acestea includ obiectivele naţionale de prosperitate, democraţie, civilizaţie şi armonie, obiectivele sociale de libertate, egalitate, justiţie şi stat de drept, precum şi valorile individuale care vizează patriotismul, dăruirea, integritatea şi prietenia. Datoria jurnaliştilor chinezi este aceea de a răspândi informaţii, de a promova mai bine semnificaţia valorilor de bază socialiste cu caracteristici chineze şi de a prezenta cele mai recente progrese ale societăţii, dar şi de a se opune ştirilor false .

Pe de altă parte, nu sunt puţine cazurile în care jurnalişti chinezi devin subiect de ştire, cu precădere atunci când încalcă deontologia profesională. Mai mulţi jurnalişti şi şefi de companii de relaţii publice din China au fost arestaţi, în septembrie 2014, sub acuzaţia că au şantajat diverse firme în schimbul unor articole pozitive . Redactorul-şef, redactorul-şef adjunct, o serie de jurnalişti ai site-ului 21st Century Business Herald cu mare influenţă în China şi liderii a două companii de PR au fost acuzaţi de şantaj. Potrivit presei chineze, suspecţii ameninţau companiile că site-ul va publica ştiri negative despre acestea dacă nu ofereau o anumită sumă. Vizate au fost, în principal, companii care se aflau în restructurare sau erau listate la bursă. Zeci de companii cu sediul în Beijing, Shanghai şi Guangdong au devenit victime ale şantajului, fiind obligate să semneze oferte de publicitate sau acorduri de parteneriat fie cu site-ul, fie cu firmele de PR, la preţuri mult peste cele de pe piaţă. (VA URMA)