Cea de-a 8-a reuniune a liderilor China-Europa Centrală şi de Est (ECE) va avea loc în aprilie anul acesta în Croaţia şi cea de-a 2-a ediţie a Summitului de Cooperare Internaţională „O centură, un drum" se va desfășura la Beijing. Europa Centrală şi de Est este regiune majoră pentru iniţiativa „O centură, un drum" şi punctul de integrare a acesteia în cercul economic european. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a făcut în februarie vizite în trei state din ECE, fapt ce demonstrează dorinţa şi hotărârea puternică a SUA de a se întoarce în această regiune. Cum trebuie promovat în acest context mecanismul „16+1" ? Revista chineză „Cunoştinţe Mondiale" a invitat trei specialişti pentru a dezbate acest subiect.

Feng Zhongping, preşedintele Institutelor de Relaţii Internaţionale Contemporane, a amintit că Pompeo a vizitat în februarie Ungaria, Slovacia şi Polonia, arătându-se preocupat de extinderea în aceste state a activităţii companiei chineze Huawei şi sugerând că acestea trebuie să renunţe la colaborările cu China. Declaraţiile lui Pompei în timpul vizitelor demonstrează că SUA intenţionează să se întoarcă în ECE, confruntându-se cu China şi Rusia, state pe care le consideră principalii rivali strategici la nivel mondial.

Chen Xin, directorul adjunct executiv al Institutului China-ECE, a arătat că începând din decembrie 2018, în Cehia şi Polonia au avut loc o serie de incidente la adresa securității companiei Huawei, iar Lituania a anunţat că vede în China o ameninţare la adresa securității. SUA încearcă să suprime Huawei, aşa cum pune piedici Europei în a folosi energia adusă din Rusia, cu scopul de a întrerupe relaţiile dintre China şi statele care primesc asistență americană. Statele Unite au iniţiat în ECE o campanie împotriva Huawei, deoarece este mai uşor de negociat cu statele din această regiune decât cu cele din Europa de Vest. Pe de altă parte, doresc să se confrunte faţă în faţă cu China prin stabilirea unei breşe în ECE.

Xu Gang, cercetător adjunct la Institutul pentru Rusia, Europa de Est şi Asia Centrală al Academiei Chineze de Ştiinţe Sociale, a susţinut că în ultimii ani, Statele Unite au respectat în afacerile ECE principiile - UE decide, NATO răspunde de problemele de securitate şi intervin direct în afacerile cheie. Însă, odată cu creşterea factorilor de instabilitate la nivel mondial şi a jocurilor politice în Europa Centrală şi de Est, SUA a început să intervină în mod opţional în afacerile din regiune, ca să-și apere propriile interese. El este de părere că relaţiile dintre statele ECE şi Rusia reflectă trăsăturile acestei regiuni. În general, țările care se apropie de UE şi SUA şi care se află geografic mai aproape de Europa de Vest menţin relaţii mai îndepărtate cu Rusia. Din punct de vedere religios, statele catolice sunt departe de Rusia. Datorită faptului că statele ECE nu se învecinează şi nu au avut conflicte istorice cu China, ele sunt prietenoase cu China, dar unele au trecut la acțiuni împotriva Chinei, conform propriilor interese. De aceea, trebuie să cercetăm fiecare stat şi să reacţionăm la fiecare situaţie.

În ce priveşte mecanismul de cooperare 16+1, Chen Xin a spus că lumea a avut tot timpul interpretări false legate de acest format. Mecanismul nu a fost înfiinţat datorită expansiunii politice a Chinei, ci într-un context special. După izbucnirea în 2008 a crizei financiare, Islanda, Ungaria şi România şi alte state europene au fost afectate de aceasta, iar unele bănci din Europa de Vest s-au retras din ECE. În contextul scăderii investiţiilor occidentale, economiile ECE au apelat la noi surse de finanţare. În iunie 2011, premierul Chinei, Wen Jiabao a vizitat Ungaria, Marea Britanie şi Germania. În timpul șederii sale în Ungaria, un forum economic China - statele din împrejurimile acesteia a avut reacţii puternice în rândul statelor regionale. După criza obligaţiunilor suverane din Grecia în 2011, statele ECE au prezentat o cerere mai mare de investiţii străine. De aceea, pe baza forumului economic din Ungaria, prima reuniune a liderilor China-ECE a avut loc în 2012 la Varşovia, eveniment care constituie începutul mecanismului de cooperare 16+1. Apropierea Chinei de statele ECE a fost prilejuită de propriile cereri.

Feng Zhongping a amintit că statul chinez a depus multe eforturi pentru a reduce preocupările Germaniei şi Uniunii Europene legate de formatul 16+1. De exemplu, China a susţinut tot timpul că relaţiile ei cu țările ECE sunt o parte importantă a relaţiilor Chinei cu Europa, la fel ca şi relaţiile dintre China şi Franţa, China şi Germania. Mai mult, China a invitat unele state europene din afara regiunii ca observatori în mecanismul 16+1. În urma acestor eforturi, Germania a început să adopte o atitudine pozitivă. Cancelarul Angela Merkel a declarat, în timpul vizitei sale în China, din mai 2018, că formatul 16+1 reprezintă o platformă benefică de cooperare pentru îmbunătăţirea infrastructurii din statele ECE. De aceea, colaborările China-ECE nu sunt dăunătoare, ci complementare şi suplimentare colaborărilor din interiorul UE.

Feng Zhongping a subliniat că regiunea ECE, ca o punte de intrare în Europa, poate juca un rol deosebit în relaţiile chino-europene. Mecanismul 16+1 va rezista numai dacă sunt avantaje reciproce. Trebuie să introducem în format programe şi înţelepciunea culturii chineze şi să respectăm realităţile diferitelor state, construind o platformă benefică popoarelor din cele 17 state, relaţiilor chino-europene şi promovării iniţiativei „O centură, un drum".