A fost odată, câţiva oameni care stăteau la taifas, abordând tot felul de probleme. La un moment dat, venind vorbă de distanţa dintre cer şi pământ, fiecare dintre ei îşi susţinea părerea, care este de altfel deosebit de controversată, nici unul nu vroia să cedeze.

Tocmai în acest moment, trecu pe acolo un om care se consideră deştept. După ce ascultă câteva clipe discuţia aprinsă, interveni:

- Ce mai încolo şi încoace? Chestiunea e cât se poate de simplă. Distanţa dintre cer şi pământ măsoară numai una, două sute de kilometri. Când vrei să urci în cer, dacă mergi mai lejer, ajungi în 4 zile, dacă o iei mai în grabă, ajungi în 3 zle. Asta înseamnă că în 7 - 8 zile, dus şi întors. Pentru asemenea fleacuri, merită atâtea cotrovăieli?

Cei de faţă, uluiţi de ceea ce a spus omul, îl întrebară:

- Ai vreun argument ca să susţini aşa?

Omul cel deştept răspunse:

"Nu ştiţi oare că, după calendarul tradiţional chinezesc, la 23 decembrie, în ajunul plecării Zeului Vetrei la Palatul Ceresc, oamenii îi oferă drept ofrandă terci; iar la 30 decembrie, întâmpină tot într-un cadru ceremonios reîntoarcerea Zeului. Călătoria - dus şi întors, a dura exact 7 zile. Aşa nu înseamnă oare că cerul se află la o distanţă de una, două sute de kilometri de pământ?

Explicaţia omului a stârnit o ilaritate generală în rândul celor prezenţi.

Traducere: Li Jiayu