În acest capitol, Laozi a expus principiul de a duce o viaţă chibzuită ca să te ţii bine. După Laozi, lăcomia pentru avuţii şi înalte ranguri duce la nenorocire fără sfârşit. Aururi şi jaduri – bunuri greu de câştigat – duc inevitabil la dispute necontenite. De aceea, de cum ai săvârşit merite, mai bine să te retragi dintr-o funcţie făloasă şi să duci o viaţă retrasă ca să ai grijă de sănătate.

持而盈之， Decât să umpli căuşul peste fire

不如其己； Mai bine să faci o oprire,

揣而銳之， Tăişul ajuns ager prin şlefuire

不可長保。 Nu va ţine mult a sa lucire.

金玉滿堂， O sală de aur şi de jad plină

莫之能守； Nimeni nu poate mult s-o reţină,

富貴而驕， Un om mândru de avere şi mărire

自遺其咎。 Îşi lasă singur sursa de nenorocire.

功遂身退， Săvârşind merite, să te retragi din dregătorie,

天之道也。 Iată a Cerului cale în vecie.

Traducere: Xu Wende