芙蓉樓送辛漸
王昌齡
寒雨連江夜入吳，
平明送客楚山孤。
洛陽親友如相問，
一片冰心在玉壺。
La despărţire de Xin Jian în Pavilionul Lotusului
Wang Changling
Ploaia rece unită cu fluviul copleşeşte noaptea-n Wu,
Mâine-n zori vei pleca lăsând în urmă munţii din Chu.
Dacă rude şi prieteni din Luoyang de mine fac întrebare,
Zici doar că-i curată ca vasul de jad inima-mi de candoare.
Traducere: Xu Wende
][ 
