子路篇第十三

Partea XIII

Zi Lu

13.1 子路問政。子曰："先之, 勞之。"請益。曰："無倦。"

13.1 Zi Lu întrebă despre guvernare. Confucius zise:

− Îndeamnă poporul să muncească cu hărnicie prin a stabili tu însuţi un exemplu.

Zi Lu ceru mai multe sfaturi. Confucius zise:

− Nu trândăvi când eşti în serviciu.

13.2 仲弓為季氏宰，問政。子曰："先有司，赦小過，舉賢才。"

曰："焉知賢才而舉之？"

子曰："舉爾所知；爾所不知，人其舍諸？"

13.2 Când slujea ca administrator al familiei lui Jisun (un înalt demnitar în statul Lu), Zhong Gong întrebă cum să guverneze. Confucius zise:

− Dă un exemplu de urmat pentru alţii, fii îngăduitor faţă de greşeli neînsemnate şi promovează pe oamenii talentaţi.

Zhong Gong continuă să întrebe:

− Cum să distingi pe oamenii talentaţi?

Confucius zise;

− Promovează-i pe cei care îi cunoşti bine. Nu vor reuşi atunci alţii să promoveze pe cei care nu-i cunoşti tu bine?

13.3 子路曰："衛君待子而為政，子將奚先？"

子曰："必也正名乎？"

子路曰："有是哉，子之迂也！奚其正？"

子曰："野哉，由也！君子于其所不知，蓋闕如也。名不正，則言不順；言不順，則事不成；事不成，則禮樂不興；禮樂不興，則刑罰不中；刑罰不中，則民無所錯手足。故君子名之必可言也，言之必可行也。君子于其言，無所茍而已矣。"

13.3 Zi Lu zise:

− Regele din Wei te aşteaptă să te duci să administrezi ţara sa. Ce ai să faci mai întâi?

Confucius zise:

− A rectifica numele.

Zi Lu zise:

− De ce trebuie să fii atât pedant? De ce ar exista nevoia de a rectifica numele?

Confucius zise:

− Tu nu înţelegi! Un gentleman nu se grăbeşte niciodată să-şi spună părerea despre ceea ce nu înţelege. Dacă numele nu sunt rectificate, ceea ce se spune nu sună rezonabil; dacă ceea ce se spune nu sună rezonabil, eforturile nu pot culmina prin succes; dacă eforturile nu pot culmina prin succes, nu vor prospera riturile şi muzica; dacă nu vor prospera riturile şi muzica, crimele nu vor fi pedepsite cum trebuie; dacă crimele nu vor fi pedepsite cum trebuie, oamenii de rând nu vor avea nimic după care să se ia . De aceea, orice spune un gentleman trebuie să fie în conformitate cu riturile. Orice spune un gentleman trebuie să fie practicabil şi el nu trebuie să manifeste vreo neglijenţă în exprimare.

Notă: Se desfăşura în statul Wei o luptă a unei familii regale pentru putere. În cursul luptei, au fost pierdute deosebirile dintre tată şi fiu, între domnitor şi ministru. De aceea, Confucius a propus că prima măsură ce trebuie luată trebuie să fie rectificarea numelor.

13.4 樊遲請學稼。子曰："吾不如老農。"請學為圃。曰："吾不如老圃。"

樊遲出，子曰："小人哉，樊須也！上好禮，則民莫敢不敬；上好義，則民莫敢不服；上好信，則民莫敢不用情。夫如是，則四方之民襁負其子而至矣，焉用稼？"

13.4 Fan Chi îl întrebă pe Confucius despre felul cum să crească culturi. Confucius răspunse:

− Nu sunt tot aşa de bun ca şi un ţăran bătrân.

După aceea Fan Chi întrebă despre felul cum să cultive legume.

Confucius zise:

− Nu sunt tot aşa de bun ca şi un zarzavagiu bătrân.

După ce părăşi Fan Chi, Confucius zise:

− Cât de îngust la minte este Fan Chi! Când domnitorii respectă riturile, oamenii de rând nu vor îndrăzni să manifeste lipsă de respect; când domnitorii acţionează cum se cuvine, oamenii de rând nu vor îndrăzni să manifeste neascultare. Când domnitorii se ţin de cuvânt, oamenii de rând nu vor îndrăzni să spună minciuni. Dacă ei sunt în stare să facă aceasta, oamenii de rând din toate direcţiile vor veni cu familie purtând copii în spinare să se supună autorităţii unor asemenea domnitori. Ce nevoie mai are un domnitor să crească el însuşi culturi?

13.5 子曰："誦《詩》三百，授之以政，不達；使于四方，不能專對；雖多，亦奚以為？"

13.5 Confucius zise:

− Dacă un om ştie pe dinafară trei sute de poezii ale Cărţii cântecelor, dar nu reuşeşte când i se dau răspunderi administrative; şi dacă el nu izbuteşte să acţioneze conform circumstanţelor şi să rezolve probleme în mod independent când este trimis într-o misiune diplomatică, ce folos are atâta învăţătură?

Traducere: Xu Wende