秋興八首（其一）

杜甫

玉露凋傷楓樹林，巫山巫峽氣蕭森。

江間波浪兼天涌，塞上風雲接地陰。

叢菊兩開他日淚，孤舟一係故園心。

寒衣處處催刀尺，白帝城高急暮砧。

Odă toamnei

Du Fu

Se veştejesc frunzele de-arţar de brumă lovite,

Stâncile şi Trecătoarea de Vrajă* stau pustii şi părăsite.

Valurile marelui fluviu se ridică tumultuos spre tărie.

Furtuna de peste graniţă-ntunecă zarea plumburie.

Tufănele iar în floare, lacrimi plânse-nainte

Şi barca solitară trezesc dor de casă-ntr-a mea minte.

Foarfeci şi rigle fac de zor haine vătuite,

Oraşul Baidi în amurg sună de ciocane izbind grăbite.

* Stâncile şi Trecătoarea de Vrajă se află în provincia Sichuan.

Traducere: Xu Wende