Schema emisiunilor
Despre CRI
Despre noi
Caută:
 
Home | Informaţii | Chineză | Cultură Divertisment | Turism-Bucătărie | Comunicare | Economie-Societate Salut, China
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi" (Capitole interioare-Capitolul IV - Lumea pământeană)
2018-05-28 14:56:47 cri-1

Capitolul IV

Lumea pământeană

2

Când a fost gata să plece într-o misiune în statul Qi, Zigao, ducele din She, a venit să-i ceară sfatul lui Confucius:

— Prinţul Chu mă trimite într-o misiune importantă. Statul Qi mă va primi probabil cu respect, dar nu va lua în seamă misiunea mea. Nu-i uşor să conving un om de rând, cu atât mai puţin un şef de stat! De aceea, sunt cuprins de teamă. Mi-ai spus adesea:

„Tot ce vei face, fie că e o treabă măreaţă sau una măruntă, vei izbuti arareori fără a te conforma Dao-ului. Dacă nu izbuteşti, vei fi pedepsit de prinţ; dacă reuşeşti, te vei îmbolnăvi lovit atât de îngrijorare cât şi de prea multă bucurie. Numai oamenii virtuoşi nu se vor lăsa afectaţi de toate acestea."

Zigao a continuat: „Am doar mâncăruri simple, dispus la o hrană obişnuită, aşa că nimeni nu se plânge de prea multă căldură în bucătăria mea. Cu toate acestea, dimineaţa am primit porunci de la prinţ şi pe înserate a trebuit să beau apă cu gheaţă, trebuie să fi fost chinuit de nelinişte sufletească! Chiar înainte de a fi ştiut care este situaţia reală, începusem să sufăr de o stinghereală înăbuşitoare. Dacă nu izbutesc, voi fi pedepsit de prinţ fără doar şi poate, e chin în ambele situaţii, mi-e imposibil, deşi sunt ministru, să le mai suport. Spune-mi, maestre, ce am să mă fac!"

Confucius zise:

— În Lumea subcerească trebuie respectate două porunci: una e în firea naturii şi alta-i conduita omului. E în firea copilului să-şi iubească părinţii şi acest simţământ nu se poate desprinde din inima sa; făcându-i suveranului un serviciu, un demnitar îşi face datoria, nu-i loc unde să nu domnească un cârmuitor şi asta-i inevitabil în lumea de sub soare. Face parte din ceea ce se numeşte mari porunci. A-ţi întreţine părinţii şi a le satisface nevoile indiferent unde se află ei, asta-i culmea pietăţii filiale; a-ţi sluji stăpânitorul şi a-i împlini orice poruncă reprezintă culmea devotamentului; a-ţi cultiva spiritul, înseamnă a-l face să nu fie uşor de mişcat de tristeţe sau de bucurie, asta-i culmea virtuţii. Ca demnitar, eşti adesea nevoit să acţionezi împotriva voinţei tale. Trebuie să împlineşti cu devotament porunca suveranului, dându-te pe tine uitării; în acest caz, nu mai ai răgaz să cugeţi cât de dragă ţi-e viaţa şi cât de tare urăşti moartea! E de dorit să acţionezi în felul acesta!

Dar mai vreau să-ţi spun ce am auzit. Dacă două state sunt vecine, fiecare trebuie să acorde celeilalte încredere bazată pe fapte; dacă două state se află la depărtare una de alta, ambele trebuie să-şi acorde bună crezare prin mesaje orale. Mesajele orale trebuie transmise. A transmite mesaje care aduc bucurie sau stârnesc mânia unui suveran, constituie una dintre cele mai dificile misiuni în Lumea subcerească. Mesajul care exprimă bucuria unui stăpânitor e umplut negreşit cu complimente excesive; mesajul care descrie expresia de mânie a unui cârmuitor e plin fără doar şi poate de exces de cuvinte usturătoare. Exagerările se aseamănă cu născoririle, acestea nu sunt deloc de crezare şi o asemenea comunicare de mesaje îndoielnice va aduce mesagerului o mare nenorocire. De aceea, astfel glăsuieşte o vorbă veche: „Transmite adevărul şi nu cuvântul exagerat şi ai toate şansele să rămâi în viaţă şi nevatămat."

Mai mult decât atât, o luptă dusă în mod isteţ presupune a începe corect şi a termina jocul în mod necinstit. Până la urmă, cele două părţi recurg la amar de ingeniozităţi. Cei care beau in conformitate cu normele etichetei încep în bună rânduială şi isprăvesc adesea în neorânduială. În mijlocul chefului, se vor lăsa în voia desfătărilor şi plăcerilor desfrânate. Tot aşa li se poate întâmpla tuturor. La început oamenii dau dovadă de bună crezare, dar isprăvesc întotdeauna cu dezamăgire. Ceea ce este simplu la început poate deveni în cele din urmă extrem de complicat.

Cuvintele îţi vin în minte ca furtuna şi rostirea lor îţi va aduce câştiguri sau pierderi. Furtuna poate fi uşor dezlănţuită, pe când câştigurile şi pierderile pot lesne duce la un real pericol. E uşor a constata că mânia apare ca urmare a cuvintelor meşteşugite şi umflate. Animalele ameninţate de moarte vor striga în turbare, vor gâfâi cu sălbăticie şi vor fierbe de mânie, drept care din inima lor de piatră va izvodi duşmănia excesivă şi dorinţa de a vătăma oamenii. Tot astfel când oamenii se simt încolţiţi, ei vor cugeta inevitabil să se răzbune fără a şti de unde vine gândul de răzbunare. Dacă ei înşişi nu ştiu de ce se poartă în felul acesta, atunci cine ştie ce se va întâmpla până la urmă cu ei! De aceea, o vorbă din bătrâni zice: „Este periculos să te abaţi de la poruncile pe care le-ai primit şi să stăruieşti asupra unei soluţii. Cuvintele excesive sunt doar exagerări. " E nevoie de multă vreme ca să-i faci punte îzbânzii. Odată ce ai făcut ceva greşit, va fi prea târziu să mai îndrepţi situaţia. Pune-ţi gândul în zbor împreună cu lucrurile ce le ai de îndeplinit şi întinde-ţi aripile spre depărtările albastre. Cultivă- ţi spiritul, luându-ţi orice speranţă de la inevitabil. Asta-i cea mai bună ieşire pentru tine. De ce trebuie să-ţi faci griji de ceea ce va spune prinţul din Qi? N-ai să faci nimic altceva decât să transmiţi întocmai porunca prinţului tău. Ţi-e greu să procedezi în acest fel!

Traducere: Xu Wende

În colaborare cu Sanda Man

[  Printează ][ ][  Home ]
Altele
Comentarii
in Web   romanian.cri.cn
Alte rubrici Forum
© China Radio International.CRI. All Rights Reserved.
16A Shijingshan Road, Beijing, China