白雪歌送武判官歸京

岑參

北風卷地白草折，胡天八月即飛雪。

忽如一夜春風來，千樹萬樹梨花開。

散入珠簾濕羅幕，狐裘不暖錦衾薄。

將軍角弓不得控，都護鐵衣冷難著。

瀚海闌幹百丈冰，愁雲慘淡萬里凝。

中軍置酒飲歸客，胡琴琵琶與羌笛。

紛紛暮雪下轅門，風掣紅旗凍不翻。

輪台東門送君去，去時雪滿天山路。

山回路轉不見君，雪上空留馬行處。

Cântecul zăpezii albe

– bun rămas domnului Wu, un demnitar care se întoarce în capitală

Cen Shen

Vântul dinspre nord smulge din pământ iarbă albă,

Sub cerul hun zboară-n august fulgi de nea dalbă.

Deodată-n noapte vine parc-un zefir de primăvară,

Făcând mii şi mii de peri în înflorire s-apară.

Fulgii pătrunşi-n perdele de perle udă mătase albioară,

Blana de vulpe nu-i călduroasă, subţire-i plapuma uşoară.

Generalul şi-ntinde arcul de corn cu multă greutate,

Guvernatoru-nlemneşte de frig în haine de fier îngheţate.

Un strat gros de gheaţă a netezit pustiuri nisipoase,

Nori sumbri căptuşesc nemărginirea boltei joase.

Comandantu-ntinde-n cinstea musafirului o masă mare,

Lăute şi chitare nomade, şi fluierele qiang răsună tare.

Zăpada de seară cade-n fulgi în faţa taberei principale,

Drapelul roşu îngheţat nu mai fâlfâie în ale vântului rafale.

Până la poarta de est din Luntai te petrec pe tine,

Cărări din Muntele Cerului cu troiene-s pline.

Pe coasta dealului te pierzi la cotitura unei căi cotite,

Pe zăpadă nu rămân decât ale calului urme de copite.

Traducere: Xu Wende