După ce comandantul Brigăzii Orașul Sfânt din cadrul Gărzilor Revoluționare Islamice Iraniene, Qassem Sulaimani, a murit într-un atac lansat de SUA, comandantul superior al Gărzii Revoluționare Islamice Iraniene, Gholamali Abuhamzeh, a declarat că 35 de obiective americane din regiune și din Tel Aviv (Israel) sunt în sfera lor de atac. Imediat după această declarație, Donald Trump a avertizat că SUA va ataca foarte repede și puternic 52 de ținte din Iran în cazul în care acesta va lansa atacuri împotriva personalului sau bunurilor americane. Contradicţiile dintre SUA și Iran au intrat încă o dată într-un cerc vicios. Comunitatea internațională este îngrijorată de faptul că deciziile impulsive și cu vedere scurtă pot detona oricând „butoiul cu praf de pușcă" în Orientul Mijlociu.

Istoria a dovedit în repetate rânduri că folosirea unilaterală a forței și producerea de presiuni extreme vor duce la consecințe grave. După apariția frământărilor în Asia de Vest și Africa de Nord, situația în Orientul Mijlociu și zona Golfului s-a tulburat şi ea. Unele forțe antiguvernamentale sprijinite de țări occidentale s-au dezvoltat brusc, manifestând din ce în ce mai mult caractere extremiste și teroriste. Înființarea organizației „Statul Islamic" marchează însăși eșecul politicilor americane antiteroriste.

În acest context, Iranul, considerat un important partener al Siriei, a întărit cooperarea antiteroristă cu guvernul sirian și cu unele forțe din alte țări. Concomitent, Iranul și-a lărgit influențele în zona „semilunii șiite". Brigada Orașul Sfânt din cadrul Gărzilor Revoluționare Islamice Iraniene este chiar o forță de avangardă în procesul extinderii, ca atare este considerată o provocare la adresa intereselor americane. Guvernul american a inclus în aprilie 2019 Gărzile Revoluționare Islamice Iraniene, forțele armate ale unui stat suveran, pe lista organizațiilor teroriste pentru a mări sfera și puterea „presiunilor extreme" exercitate asupra Iranului. Toate acestea au dus la încordarea și mai mult a raporturilor dintre SUA și Iran.

Totodată, în acordul privind problema iraniană semnat în iulie 2015 între Iran și cele șase state (SUA, Marea Britanie, Franța, Rusia, China și Germania) s-au făcut paşi înapoi. Problema nucleară iraniană a fost reluată odată cu retragerea în mai 2018 a SUA din acest acord.

Iranul a anunțat, duminică seara, că renunţă la procesul de concretizare a celei de-a cincea etape a acordului, mai exact, la ultimul control cheie prevăzut, și anume controlul asupra numărului de centrifuge. Așa cum a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din China, Iranul a fost nevoit să facă acest lucru din cauza unor factori externi şi să-și reducă activitățile prevăzute în respectarea acordului, dar cu toate acestea dă dovadă de reținere, exprimându-şi dorința politică de a concretiza integral și concret acordul, fără să-și încalce obligațiunile prevăzute în Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare. Părțile implicate trebuie să-și mențină calmul și rațiunea, promovând ameliorarea situației din Iran și Orientul Mijlociu.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că lumea nu va putea suporta un alt război în Golf, în timp ce lideri din Franța, Germania și Marea Britanie au dat publicității o declarație comună privind situația din Orientul Mijlociu, îndemnând la reținere și responsabilitate pentru ameliorarea tensiunilor.

Metodele militare și presiunile extreme nu vor ajuta la rezolvarea problemelor din Orientul Mijlociu care sunt foarte sensibile și complexe. Părțile implicate trebuie să iasă cât mai repede din acest cerc vicios al confruntărilor și să revină la dialog, pentru a găsi soluția potrivită.