Cele trei rachete lansate la începutul anului 2020 în Bagdad au pus pe jar Orientul Mijlociu. Cu ajutorul unor drone, americanii au atacat Aeroportul internațional din Bagdad la data de 3 ianuarie 2020, provocând moartea pe loc a comandantului „Forțelor Quds" a Gărzii Revoluționare Islamice din Iran și a unui alt ofițer de rang înalt al Forțelor șiite irakiene, Abu Mahdi al-Mohandes, precum și a însoțitorilor lor.

Acțiunea militară americană a șocat lumea. Asemenea acțiune de a elimina un lider militar dintr-o țară suverană este incredibilă. Mai suprinzător este și faptul că SUA a anunțat de această acțiune doar Israelul, nu și aliații europeni. The Mirror a relatat că la aflarea veștii, prim-ministrul britanic Boris Johnson, aflat în vacanță, a fost extrem de surprins.

Orientul Mijlociu este după încheierea Celui de-al Doilea Război Mondial un butoi cu pulbere. La intervențiile marilor puteri din afara zonei, precum Statele Unite ale Americii, contradicțiile statale, etnice și religioase au devenit tot mai complicate, iar mulți oameni au rămas fără adăpost. Din motive istorice și geografice, Marea Britanie, Franța, Germania și alte țări europene au mari preocupări de interese în această zonă. Problema refugiaților, problema nucleară iraniană, problema siriană și cea a ISIS, toate sunt mari preocupări ale statelor europene și pentru care se grăbesc să găsească soluții. Acțiunile Statelor Unite au provocat îngrijorarea țărilor europene.

Acțiunea americană a încordat relațiile cu Iranul, punând acordul nuclear iranian în fața unui fiasco. Guvernul iranian a anunțat la 5 ianuarie 2020, printr-o declarație, suspendarea ultimei etape de aplicare a acordului nuclear. Președintele Franței Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Boris Johnson și cancelarul german Angela Merkel au dat publicității o declarație comună, pentru a „solicita Iranului să nu apeleze la violență și la acțiuni de proliferare nucleară și să renunțe la măsurile necorespunzătoare acordului nuclear". Reprezentanți ai Uniunii Europene au dat publicității la 5 ianuarie o declarție, invitându-l pe ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, la sediul general al UE pentru a aborda situația din Orientul Mijlociu și alte probleme legate de acordul nuclear iranian. Uniunea Europeană speră, pe de o parte să salveze acordul nuclear iranian, dar nu poate interveni în oprirea acțiunile economice și militare unilaterale americane împotriva Iranului, iar pe de altă parte dorește să mențină relațiile de alianță cu SUA. Acordarea de sprijin SUA ar putea pune în pericol trupele militare europene staționate în Orientul Mijlociu. Agenția de presă franceză a relatat că Germania a anunțat retragerea parțială a trupelor din Irak. Și Marea Britanie a chemat în țară diplomații, rămânând doar ambasadorul.

Posibilele conflicte armate dintre SUA și Iran vor afecta grav interesele majore ale statelor europene. Bursele de valori globale oscilează, prețurile la aur și țiței au scăzut drastic după tensiunile din Orientul Mijlociu. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat că „lumea nu mai poate suporta un nou război din zona Golfului". Odată izbucnit conflictul între SUA și Iran vor fi afectate importurile de petrol și economiile din Germania, Spania, Italia, Franța și Marea Britania.