Tensiunile se agravează în Orientul Mijlociu. După ce generalul Qasem Soleimani a fost ucis într-un atac al SUA, Iranul a clasificat forțele americane drept „grupuri teroriste" și a lansat, miercuri dimineața, cu zeci de rachete atacuri asupra a două baze militare americane din Irak, declarând că acestea au provocat moartea a 80 de americani. Administraţia de la Washington a transmis că evaluează pierderile umane și materiale și a interzis zborurile avioanelor civile americane deasupra Golfului Persic și a altor zone. Tot astăzi, un avion al aviației civile ucrainene s-a prăbușit la Teheran imediat după decolare, fapt care a stârnit atenția lumii.

Este greu de prevăzut cum va evolua relația dintre SUA și Iran. Cert este că orice acțiune sau judecată greșită vor arunca cele două țări într-un cerc vicios al răzbunării, care nu corespunde intereselor niciuneia dintre ele.

În momentul de față, nu este deloc înțelept pentru Iran să ia decizii la mânie ca să se răzbune. Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a recunoscut în 2019 că țara sa se confruntă cu cea mai critică situație economică din ultimii 40 de ani din cauza sancțiunilor americane. Declanșarea de acțiuni militare de amploare va fi defavorabilă dezvoltării pe termen lung a ţării.

Pe de altă parte, peste un milion de iranieni și-au pierdut viața în războiul Iran-Irak de acum 30 de ani. Guvernul iranian știe foarte clar că este nevoie de mult timp pentru vindecarea suferințelor unui război. Războiul este opțiunea cea mai proastă. Tocmai de aceea, imediat după atacul asupra bazelor militare americane din Irak, ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a declarat că țara sa nu doreşte escaladarea tensiunilor şi nicidecum un război. În plus, cu toate că guvernul de la Teheran a renunțat la respectarea restricțiilor din acordul nuclear, unii oficiali iranieni au precizat ulterior că Iranul „nu este interesat" să deţină arme nucleare și că măsurile aferente adoptate sunt reversibile. De fapt, aceste afirmații lasă spațiu liber pentru reluarea negocierilor.

După atentatul împotriva comandantului iranian, SUA au căzut în izolare la nivel mondial. Marea Britanie, Franța, Germania și alte țări occidentale au condamnat acțiunea americană, catalogând-o drept un abuz de forță. Chiar și Israel, aliatul apropiat al SUA, a subliniat că nu are nicio legătură cu acest atac. După ce Pentagonul a anunțat că va trimite mai mulți militari în Orientul Mijlociu, în peste 70 de orașe americane au avut loc demonstrații de protest împotriva războiului, oamenii opunându-se acțiunilor extreme ale administraţiei.

Fiind un punct strategic mondial important, evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu este strâns legată de stabilitatea lumii. În această regiune, războaiele şi tulburările nu s-au oprit niciodată şi vorbim de Războiul Iran-Irak, Războiul din Golf, Războiul din Afganistan, schimbările și tulburările din lumea arabă şi luptele împotriva forţelor Statului Islamic. Dacă tensiunile dintre SUA și Iran se vor intensifica, vor muri şi mai mulţi oameni nevinovaţi, iar pacea în Orientul Mijlociu va deveni și mai greu de realizat.

Escaladarea tensiunilor dintre Washington şi Teheran îngrijorează lumea. Mai multe ţări au evacuat sau şi-au redus personalul diplomatic din regiune şi au emis avertismente turistice. Piața financiară internațională a înregistrat șocuri ample, prețurile la petrol și aur crescând brusc. De altfel, este necesar să ne amintim de criza petrolului generată de cel de-al 4-lea război din Orientul Mijlociu din anii '70 ai secolului trecut, care a determinat în mod direct stagnarea economiei ţărilor dezvoltate.

De aceea, toate părțile trebuie să se reţină de la orice acţiune necontrolată şi să revină cât mai repede la rezolvarea problemelor prin dialog. Promovarea detensionării situaţiei în Orientul Mijlociu este o opţiune rațională și o sarcină urgentă pentru toate părțile.