Incendiile de vegetație fac ravagii anual în Australia. Însă anul acesta, incendiile au fost deosebit de violente și au avut consecințe dramatice. Premierul australian, Scott Morrison a declarat joi că incendiile de vegetație au provocat moartea a 27 de persoane și distrugerea a 2.131 de case. Potrivit estimărilor făcute de zoologi, aproximativ 500 de milioane de animale au fost mistuite de flăcări. Suprafața afectată de incendii depășeşte 10 milioane de hectare, mai mare decât suprafața teritorială a Coreei de Sud şi incendiile se extind în continuare în partea sudică și în cea estică a Australiei. De vineri vor începe să devasteze coasta estică. Situația va fi mult mai critică.

De ce nu s-a reuşit stingerea incendiilor de vegetație după patru luni de la izbucnirea acestora? Specialiştii spun că acestea au legătură directă cu încălzirea globală. Potrivit datelor statistice publicate de Direcția Meteorologică din Australia, începând din 1910, timp de mai mult de un secol, temperatura medie a solului a crescut cu aproximativ un grad Celsius. Atât temperatura medie cât și temperatura maximă din 2019 au depășit recordul în istorie, iar precipitațiile medii au scăzut mult în comparație cu cele din 1902 în toată ţara. Temperaturile ridicate și precipitațiile scăzute, la care se adaugă seceta, au dus la răspândirea incendiilor de vegetație.

În plus, Australia este una dintre țările cu cele mai multe emisii de carbon pe cap de locuitor. În calitate de țară dezvoltată, aceasta trebuie să-şi asume mai multe sarcini în reducerea emisiilor, însă manifestă întotdeauna o atitudine pasivă în problema schimbărilor climatice.

În afară de SUA, Australia a fost singura țară industrializată care a refuzat să semneze Protocolul de la Kyoto. Ulterior, deși a semnat Acordul de la Paris, odată cu retragerea SUA din acord și Australia s-a îndepărtat treptat de acesta. După cum relata recent Financial Times, participanții la cea de-a 25-a Conferinţă a ONU privind schimbările climatice nu au putut ajunge la unanimitate în privinţa sistemului global de tranzacționare a emisiilor, în principal din cauza opoziției Australiei și a Statelor Unite ale Americii.

În ce priveşte incendiile de vegetaţie, răspunsul lent şi acţiunile de salvare deficitare ale guvernului australian au fost larg criticate. În decembrie 2019, în momentul în care mulţi australieni erau îngrijoraţi de posibila extindere a incendiilor și aşteptau ajutorul ferm din partea guvernului, prim-ministrul Scott Morrison a plecat în vacanță în Hawaii, stârnind o serie de reacţii publice deloc plăcute.

Aşa cum a declarat într-un interviu Julie Bishop, fostul ministru australian de Externe, ţara nu are nicio politică unificată pentru a face faţă schimbărilor climatice. Astfel, Australia arată clar că nu poate fi un exemplu în acest sens şi nici nu poate arăta cu degetul spre alte țări în această privinţă.

Conform unui raport din 2018 al Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice, în perioada 2030-2052, temperatura medie globală va creşte cu 2 grade Celsius, luând în considerare actualul ritm de creştere a temperaturilor. Materializarea pe principiile "responsabilităţii comune dar diferenţiate" şi a capacităţilor Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice şi Acordului de la Paris, sunt modalităţile eficiente pentru comunitatea internaţională în combaterea schimbărilor climatice.

În prezent, sub presiune, cabinetul australian condus de Scott Morrison a recunoscut cu reticență legătura dintre incendiile de vegetaţie şi schimbările climatice, însă refuză în continuare să adopte măsuri eficiente în acest sens, lucru care evidențiază egoismul și dilemele din guvernarea unor țări occidentale.